Guvernul kosovar a închis nouă oficii poștale sârbe din nordul Kosovo, susținând că acestea funcționau fără autorizație, declanșând imediat furia Belgradului.

Operațiunea a fost efectuată „pe baza suspiciunilor de funcționare ilegală a unor oficii poștale neînregistrate și fără autorizație”, a declarat poliția într-o declarație.

„Au fost identificate nouă locații”, în orașele predominant sârbești Leposavic, Mitrovica-Nord, Zvecan și Zubin Potok – toate acestea fiind locuite preponderent de comunitatea sârbă din Kosovo, se arată în declarație.

Operațiunea a provocat o reacție imediată din partea Belgradului, care a considerat-o drept o nouă „demonstrație de forță” din partea Pristinei. Pentru Uniunea Europeană, a fost o „măsură unilaterală și necoordonată”.

„Facem apel la guvernul kosovar să își reconsidere decizia și să găsească o soluție negociată la această problemă în cadrul dialogului facilitat de UE”, a declarat luni seara purtătorul de cuvânt al UE pentru afaceri externe, Peter Stano.

Tensiunile dintre Serbia și Kosovo au crescut de când banca centrală din Kosovo, care utilizează euro ca monedă națională, a interzis toate schimburile în dinari sârbi în această iarnă.

Tolerat anterior, dinarul permitea Serbiei să finanțeze un sistem de instituții paralele în Kosovo – școli, spitale etc. Mult timp, Belgradul a folosit oficiile poștale pentru a-și plăti angajații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din februarie, nu s-a ajuns la niciun acord care să permită Serbiei să continue plata salariilor, pensiilor și burselor către angajații sau foștii angajați ai structurilor finanțate de Belgrad prin intermediul instituțiilor bancare din Kosovo.

Poliția a închis deja ultimele șase sucursale ale băncii poștale sârbe în luna mai. Tensiunile dintre Kosovo și Serbia nu au încetat niciodată de la războiul dintre forțele sârbe și insurgenții albanezi de la sfârșitul anilor 1990, care s-a soldat cu mii de morți și a condus la intervenția NATO împotriva Belgradului.

Kosovo și-a declarat ulterior independența în 2008, o decizie pe care Serbia a refuzat întotdeauna să o recunoască, iar aproximativ 100 000 de sârbi trăiesc încă în Kosovo.

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.