Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) nu se va înregistra în calitate de concurent electoral la CEC pentru a participa la referendum, întrucât acest exercițiu este o risipă de timp și de bani publici. Declarația aparține liderului PDCM, Ion Chicu, și a fost făcută în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE TV. Potrivit politicianului, guvernarea cheltuie bani de la bugetul de stat pentru a promova referendumul din 20 octombrie, fonduri care ar putea fi redirecționate către domeniul educației.

Președintele PDCM, Ion Chicu, acuză guvernarea de utilizarea banilor publici pentru materialele informative folosite în campania pentru referendum. Acuzația vine după ce purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a explicat că întreaga campanie de informare este realizată și implementată din fondurile Cancelariei de Stat.

„Nu ne înregistrăm la CEC în calitate de concurent electoral pentru referendum pentru că este o cheltuială de bani și de timp. Se cheltuie bani publici, milioane, zeci de milioane de lei bugetari, pentru promovarea referendumului. Avem campanie de repartizare a ziarelor, de schimonosire a semnăturii electronice, de utilizare a resurselor administrative. Justificarea purtătorului de cuvânt al Guvernului ca banii sunt cheltuiți din fondul Cancelariei de Stat este jalnică și denotă obrăznicie totală sau incompetență. Cancelaria de Stat nu are un fond, ea este o structură guvernamentală, finanțată totalmente de la bugetul de stat. Orice cheltuială, un pix, un pahar de apă sau milioanele de ziare pe care ei le distribuie sunt bani de la bugetul de stat”, a spus președintele PDCM, Ion Chicu, în timpul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE TV.

Ex-premierul Ion Chicu califică decizia guvernanților de a folosi banii Cancelariei de Stat pentru campania de promovare a referendumului drept o risipă de bani publici și spune că fondurile ar trebui redirecționate spre alte domenii prioritare.

„Eu nu vreau să particip la exerciții inutile din contul banilor statului. Cu 80% au crescut cheltuielile Cancelariei de Stat în ultimii trei ani. Cheltuielile pentru educație în ultimii trei ani au crescut cu 11,6%. Oare nu era mai bine și mai rațional să nu cheltuie banii pe ziare și pe publicitate online de milioane, ci să mențină din acești bani Colegiul Pedagocic de la Lipcani sau școlile pe care ei le închid”, a punctat politicianul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Referendumul republican constituțional va fi organizat la 20 octombrie în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. Întrebarea supusă referendumului este: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

#acuzatii #guvernare #Ion Chicu #referendum

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.