Curs valutar
  • EUR
    20.1773
    -0.0927%
  • USD
    17.9274
    -0.7642%
  • RUB
    0.2192
    -1.0493%
  • RON
    3.7751
    -0.1271%
  • UAH
    0.3937
    -0.508%

Toate știrile

05 noiembrie 2026

Dosarul deceselor de la Spitalul Pantelimon. Pacienții care „urmau să moară”, puși în anumite saloane

09 Aug. 2024, 11:45
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
09 Aug. 2024, 11:45 // Societate //  Realitatea.md

Referatul prezentat de procurori instanței în cazul celor doi medici ATI de la Spitalul Sf. Pantelimon include mărturii, transcrieri ale înregistrărilor audio și interceptări telefonice. Una dintre doctorițe a fost poreclită în spital „Doamna cu coasa”, deoarece mulți pacienți au decedat în urma modificării setărilor injectoarelor, scrie în referatul procurorilor, potrivit hotnews.ro.

Acest document compară datele stocate în memoria injectoarelor, care indică o scădere bruscă a dozei de noradrenalină administrată pacienților, cu fișele de observație, unde nu apare o scădere reală, deși aceasta a fost înregistrată pe aparate.

Procurorii au inclus în referat și concluziile specialiștilor de la INML (Institutul de Medicină Legală Mina Minovici), care afirmă că „apreciem că între aceste deficiențe în acordarea îngrijirilor medicale (scădere bruscă a dozei de noradrenalinei) și deces există legătură de cauzalitate”.

Pe de altă parte, unele pasaje din referatul Parchetului sunt greu sau imposibil de probat în instanță, conform practicilor judiciare. De exemplu, procurorii menționează mărturia unei asistente care a afirmat că una dintre doctorițe a întrebat-o „din priviri”, nu verbal: „De ce nu a murit?” sau „Nu e încă mort?”.

Cele două doctorițe de la Secția ATI a Spitalului Sf. Pantelimon, arestate joi pentru omor calificat și tentativă de omor calificat cu premeditare, ar fi practicat reducerea dozelor de noradrenalină sau înlocuirea acestora cu ser fiziologic pentru anumiți pacienți, conform declarațiilor mai multor asistente, incluse în referatul de arestare, obținute de Hotnews.

O asistentă a declarat procurorilor că a avut ocazia să observe cum doctorița a venit în salonul ei, a ajustat rata de noradrenalină pe injectomat la 1ml/h, apoi a plecat fără a o informa despre modificare. După ce asistenta a observat schimbarea, a trecut informația corectă în foaia de observație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Doctorița a revenit în aceeași tură și a întrebat de ce a fost rectificată valoarea injectomatului, setând din nou doza la 1ml/h și spunându-i să nu o mai modifice, iar în foaie să continue să noteze rata maximă de administrare (20ml/h).

Conform declarației asistentei, „în general, pacienții în stare gravă care necesitau sau erau pe cale să moară erau mutați în saloanele 3, 6 sau 7”.

Asistentul care a stat de vorbă cu procurorii le-a vorbit acestora și despre o altă practică a doctoriței – aceea că nu respecta prevederile protocolului care impune ca după declararea decesului pacientul să rămână timp de două ore conectat la toate aparatele și să-i fie administrate medicamentele cu suport vital cu aceeași rată de administrare.

Potrivit adevarul.ro, noradrenalina, medicamentul aflat în centrul anchetei de la Spitalul Pantelimon, este un tratament care se dă „doar în momente de șoc”, spun medicii ATI.

România, zguduită de un scandal de amploare la un spital: 17 pacienți decedați, trei anchete și doi medici reținuți

Realitatea Live

05 Nov. 2026, 10:55
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
05 Nov. 2026, 10:55 // Slider //  Realitatea.md

Presa independentă din Republica Moldova se confruntă cu presiuni financiare tot mai mari, în timp ce încearcă să combată propaganda și campaniile de dezinformare susținute de Rusia. Este mesajul transmis de Dumitru Țîra, directorul Realitatea Media Group, într-un interviu acordat Asociației Europene a Editorilor Independenți.

Potrivit lui Dumitru Țîra, de la începutul războiului din Ucraina, piața media din Republica Moldova s-a redus cu 20-25%, iar în ultimii 15 ani contracția a ajuns la aproximativ 40%. Numai în prima săptămână de război, piața publicității a scăzut cu 70%.

În plus, peste 350 de jurnaliști au părăsit industria media din Republica Moldova în ultimii trei ani. În acest context, directorul Realitatea Media Group avertizează că mai multe instituții media, inclusiv regionale, riscă să-și înceteze activitatea.

Dumitru Țîra consideră că sprijinul financiar oferit de donatorii internaționali și instituțiile europene ar trebui regândit. În locul finanțărilor limitate la proiecte de nișă și subiecte specifice, este nevoie de investiții în dezvoltarea și sustenabilitatea instituțiilor media. El avertizează că organizațiile de presă independente trebuie să dispună de resurse pentru a rezista presiunilor, mai ales în contextul următoarelor cicluri electorale.

Totodată, potrivit acestuia, rețelele pro-ruse, chiar și cele care nu dețin site-uri clasice, investesc masiv în rețelele sociale, cum ar fi Telegram, TikTok sau alte platforme, iar bugetele anuale alocate depășesc un milion de euro anual.

Un alt subiect abordat în interviu este utilizarea inteligenței artificiale în activitatea redacțiilor. Realitatea Media Group a elaborat reguli interne pentru folosirea acestei tehnologii, iar materialele publicate sunt supuse obligatoriu controlului uman.

Organizația media nu utilizează inteligența artificială pentru redactarea știrilor sau generarea materialelor video, dar o folosește pentru documentare, adaptarea titlurilor și îmbunătățirea elementelor vizuale. De asemenea, a testat cu succes un buletin informativ cu voce generată de AI, denumit sugestiv „AI realitatea zilei”, pe baza unui text redactat exclusiv de jurnaliști și cu utilizarea tehnologiei semnalată clar publicului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În mesajul adresat instituțiilor europene, Dumitru Țîra a pledat pentru susținerea conținutului media în limba română și pentru consolidarea instituțiilor de presă locale. El a salutat obligația ca organizațiile audiovizuale din Republica Moldova să producă cel puțin 50% din conținut în limba română și a afirmat că, printr-o ofertă media de calitate, structura conținutului consumat de public s-ar putea schimba semnificativ în următorii cinci ani.

Potrivit acestuia, combaterea dezinformării nu presupune doar măsuri împotriva propagandei, ci și finanțarea unei prese independente și reziliente.