Premierul japonez, Fumio Kishida, intenţionează să renunţe la cursa pentru rămânerea în fruntea partidului, ceea ce înseamnă că va demisiona din funcţia de premier, în septembrie, transmite presa internaţională.
Fumio Kishida pune capăt unui mandat de 3 ani marcat de creşterea preţurilor şi de scandaluri politice.
Potrivit AFP, Partidul Liberal Democrat (PLD), aflat la putere, care guvernează Japonia aproape neîntrerupt din 1945, urmează să organizeze luna viitoare alegeri interne. Kishida a informat înalţi oficiali ai administraţiei cu privire la intenţia sa de a nu candida, au raportat mass-media, inclusiv radiodifuzorul naţional NHK şi Kyodo News.
Kishida, în vârstă de 67 de ani, este în funcţie din octombrie 2021 şi a înregistrat o scădere bruscă a ratingului său în sondaje ca răspuns la creşterea preţurilor care afectează veniturile japonezilor. Un purtător de cuvânt al PLD a refuzat să comenteze.
Decizia lui Kishida de a demisiona va declanşa o competiţie pentru înlocuirea sa ca şef al partidului şi, prin extensie, ca lider al celei de-a patra mari economii a lumii. Succesorul ales de PLD s-ar putea confrunta cu creşterea costurilor de trai, escaladarea tensiunilor geopolitice şi potenţiala revenire a lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA anul viitor.
În calitate de al optulea cel mai longeviv lider postbelic al ţării, Kishida a scos Japonia din pandemia COVID prin cheltuieli masive, dar ulterior l-a numit la conducerea Băncii Japoniei (BOJ) pe Kazuo Ueda, un academician însărcinat să pună capăt stimulentelor monetare radicale ale predecesorului său. În iulie, BOJ a majorat în mod neaşteptat ratele dobânzilor, contribuind la instabilitatea pieţei bursiere şi făcând ca yenul să scadă brusc.
Dacă „rapoartele sunt corecte, ar trebui să ne aşteptăm la o politică mai strictă sau la condiţii fiscale şi monetare neutre, dar uşor mai stricte, în funcţie de candidat”, a declarat Shoki Omori, strateg şef pentru Japonia, Mizuho Securities, Tokyo. „Pe scurt, activele de risc, în special acţiunile, vor fi probabil cele mai afectate”, a adăugat el.
Într-o altă ruptură cu trecutul, Kishida a evitat, de asemenea, economia de tip „trickle-down”, bazată pe profitul corporativ, în favoarea unor politici menite să stimuleze veniturile gospodăriilor, inclusiv creşteri salariale şi promovarea deţinerii de acţiuni.
