Japonia a emis pentru prima dată o avertizare cu privire la un risc crescut de producere a unui „cutremur major” în viitorul apropiat, relatează BBC.

Avertizarea a fost emisă în noaptea de joi spre vineri, ora locală, spunându-le oamenilor să fie atenţi, dar totuţi să nu plece din case. De asemenea, a fost subliniat faptul că avertismentul nu înseamnă că un cutremur mare este iminent, ci că probabilitatea sa este mai mare decât de obicei.

Avertizarea a fost emisă la câteva ore după producerea unui cutremur cu magnitudinea de 7,1 în largul insulei sudice Kyushu, care nu pare să fi provocat pagube majore.

Cu toate acestea, experţii sunt îngrijoraţi din cauza locului epicentrului – la marginea riftului Nankai, o zonă cu activitate seismică care se întinde de-a lungul coastei japoneze a Pacificului. Limita plăcii se află între Golful Suruga, în centrul Japoniei, şi Marea Hyuganada, în Kyushu, la sud.

Cutremurele anterioare din riftul Nankai s-au soldat cu mii de morţi. Aceste mega-cutremure au fost înregistrate o dată la fiecare 90-200 de ani, ultimul având loc în 1946.

Potrivit agenţiei Kyodo, experţii spun că există o probabilitate de 70% până la 80% ca un cutremur cu magnitudinea 8 sau 9 să se producă undeva de-a lungul riftului în următorii 30 de ani. În cel mai pesimist caz, estimările sugerează că peste 200.000 de persoane ar putea fi ucise în urma cutremurului şi a potenţialului tsunami ulterior, potrivit BBC.

Cu toate acestea, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate joi, Shinya Tsukada, oficial al Agenţiei Meteorologice Japoneze, a subliniat că, deşi „există un risc relativ mai mare de producere a unui nou cutremur major în comparaţie cu perioadele normale”, nu înseamnă că acesta se va produce cu siguranţă „într-o anumită perioadă de timp”.

Actuala avertizare cea mai scăzută dintre cele două tipuri de alerte de care dispun oficialii – va fi în vigoare timp de o săptămână. Ea le cere locuitorilor să fie în stare de alertă sporită în zilele următoare, iar celor care nu pot fi evacuaţi rapid să ia în considerare posibilitatea de a face acest lucru în mod voluntar, potrivit televiziunii publice NHK.

De asemenea, oficialii au cerut oamenilor să fie precauţi, dar să îşi continue viaţa de zi cu zi, verificând în acelaşi timp rutele de evacuare acolo unde este necesar şi asigurându-se că gospodăriile au suficiente provizii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prim-ministrul Fumio Kishida a declarat că intenţionează să analizeze în următoarele zile dacă îşi urmează programul stabilit pentru deplasări. Kishida are programată vineri o vizită la Nagasaki pentru a marca cea de-a 79-a comemorare a bombardamentului atomic american, urmată de vizite în Kazahstan, Uzbekistan şi Mongolia.

Japonia este una dintre ţările cele mai predispuse la cutremure. Peste 15 000 de persoane au fost ucise în urma unui cutremur cu magnitudinea 9 în 2011, care a provocat un tsunami devastator şi topirea a trei reactoare la o centrală nucleară.

#avertizare #cutremur #Japonia

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.