Comisia Electorală Centrală a anunțat care sunt condițiile pentru ca o persoană să poată candida la prezidențiale. Potrivit legislației, aceștia trebuie să fie cetățeni ai țării și să aibă cel puțin 40 de ani împliniți în ziua scrutinului.

Potențialii candidați au locuit sau locuiesc permanent pe teritoriul țării nu mai puțin de 10 ani și sunt obligați să cunoască limba română, să aibă studii superioare absolvite și să nu fie condamnați la închisoare prin hotărâre judecătorească definitivă, să nu aibă antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite cu intenție; să nu fie privați de dreptul de a ocupa funcții de răspundere prin hotărâre judecătorească definitivă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Dreptul de a desemna candidați la funcția de Președinte al Republicii Moldova îl au partidele politice înregistrate până la data intrării în vigoare a actului cu privire la stabilirea datei alegerilor prezidențiale, blocurile electorale constituite și înregistrate în condițiile Codului electoral și cetățenii Republicii Moldova care își înaintează propria candidatură”, precizează funcționarii de la Comisia Electorală Centrală.

Desemnarea candidaților la funcția de președinte are loc cu maxim 60 de zile înainte de data alegerilor și se finalizează cu 30 de zile înainte scrutinului. În acest an, procesul începe pe 21 august 2024.

#alegeri #candidati #CEC #conditii #prezidentiale

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.