Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

BANI.MD: 17 august 1998 – Zi neagră pentru Moldova în urma crizei financiare din Rusia

17 Aug. 2024, 12:55
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
17 Aug. 2024, 12:55 // Economie //  Realitatea.md

Pe 17 august 1998, Federația Rusă a anunțat încetarea deservirii datoriei interne și externe, intrând în default tehnic. Criza a izbucnit brusc și devastator, prăbușind băncile, cursul rublei și întreaga economie. Moldova, al cărei comerț exterior depindea în proporție de peste 80% de Rusia, a fost grav afectată. Mărfuri și plăți de peste 200 de milioane de dolari au rămas blocate în Rusia, o sumă uriașă pentru acele vremuri, și care nu a mai fost recuperată niciodată, scrie Bani.md. 

Fostul premier și actual om de afaceri, Ion Sturza, a rememorat acea perioadă dificilă într-o postare pe Facebook, subliniind impactul devastator pe care l-a avut criza asupra Moldovei. Spațiul informațional comun, amplificat de televiziunile rusești, a declanșat panica și haosul în rândul populației, care a fost martoră la scene de disperare și lipsuri elementare.

„Ne-am dat foarte repede seama că valul care vine riscă să strivească cu totul Republica Moldova. Trebuia să acționăm rapid și cu fermitate. Dar cu ce aliați? Iurie Roșca și ortacii lui au blocat orice discuție și măsuri la nivel politic. Președintelui Lucinschi i s-au aburit ochelarii; Guvernatorul BNM cânta opere în stufiș la Holercani; FMI, BM – dolce vita în vacanță la Miami,” a scris Sturza, potrivit sursei citate.

În acest context, Sturza, împreună cu ministrul finanțelor de atunci, Arapu, și viceguvernatorul BNM, Ursu, au elaborat un plan anticriză în mare secret. Obiectivul principal a fost evitarea default-ului și salvarea sistemului bancar național. Decizia de a stopa toate plățile, inclusiv salariile și pensiile, pentru a proteja băncile și depunerile populației, a fost asumată de Sturza personal. Măsuri precum alimentarea nelimitată a caselor de schimb cu valută și aducerea zilnică de numerar de la Frankfurt au fost esențiale pentru stabilizarea situației.

„Panica și lipsa de reacție din zona politică ne-a permis să demarăm un șir de reforme cruciale: bugetar-fiscală, deetatizarea proprietății de stat, privatizarea pământului, reforma teritorială și multe altele,” a explicat Sturza.

Grație acestor măsuri, Moldova a fost singura țară din spațiul ex-sovietic care nu a intrat în incapacitate de plată, menținând sistemul financiar intact. Leul moldovenesc s-a depreciat, dar controlat și mult mai puțin decât rubla rusească.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sturza reflectează acum asupra acelei perioade, subliniind lecțiile învățate: „Dacă ai decis, mergi până la capăt, fără ezitare!” El vede în acea criză o lecție importantă pentru cei care privesc cu nostalgie spre trecutul comun cu Rusia și subliniază că Moldova, desprinsă de influența rusă, a evitat soarta tragică a regiunilor precum Donbas.

„August liniștit!”, a încheiat Sturza mesajul său, subliniind importanța deciziilor luate atunci și lecțiile care rămân valabile și astăzi.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.