Numărul persoanelor care achită prima de asigurare medicală în sumă fixă până la 31 martie s-a dublat în ultimii trei ani. Ion Dodon, directorul general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, a declarat în cadrul emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV că această creștere denotă încrederea pe care o au cetățenii în sistemul de asigurări.

„În anul 2022 au fost aproximativ 60.000 de persoane care au achitat prima de asigurare în sumă fixă, iar în 2023 am avut peste 92.000 de oameni. Am crezut atunci că cifra este la limita de sus, dar anul acesta am ajuns la 150.000 de persoane și ne dăm seama că mai sunt încă mulți cetățeni care nu s-au asigurat. Sperăm să menținem acest număr și să îl creștem”, a menționat Ion Dodon.

Cu toate acestea, cea mai mare pondere la în formarea veniturilor CNAM o au salariații, potrivit funcționarului. Cei aproximativ 800.000 de salariați, care reprezintă o treime din numărul de persoane asigurate, contribuie la fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală cu mai mult de jumătate din suma acumulată. Celelalte două treimi din populație sunt asigurate de Guvern.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În primele șapte luni ale anului 2024 au fost înregistrate venituri totale de aproximativ 7,5 miliarde de lei. Suma reprezintă o creștere cu 787 milioane de lei sau cu 11%, comparativ cu perioada similară a anului 2023.

„Majorarea veniturilor se datorează atât creșterii numărului de persoane asigurate, dar și creșterii salariilor în diferite sectoare ale economiei naționale. Contribuțiile mai mari sunt de la cei care au venituri mai mari cum ar fi sectorul bancar, cei de asigurări și altele. Un salariat care lucrează pe o normă întreagă achită în medie o contribuție de aproximativ 14 mii de lei anual. Avem cetățeni care plătesc sume mai mari de bani”, a mai spus Ion Dodon.

Potrivit lui, creșterea veniturilor la fondurile de asigurări obligatorii de asistență medicală a dus la creșterea serviciilor medicale plătite de CNAM. În perioada ianuarie-iulie au fost efectuate cheltuieli în valoare totală de peste opt miliarde de lei, cu aproape un miliard mai mult față de perioada similară a anului 2023. Această majorare se datorează extinderii listei, dar și a numărului de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale compensate.

#asigurări #CNAM #Ion Dodon #medicina #moldoveni

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.