Un bărbat de 39 de ani, originar din Capitală, a fost recunoscut vinovat pentru săvârșirea a 33 de episoade de furt, și infracțiunii de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate narcotică, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani.

Conform comunicatului de presă emis de Procuratura Generală (PG), în cadrul urmăririi penale, procurorii de la Chișinău i-au înaintat învinuirea pe faptul că, în perioada 2016-2019, inculpatul a comis mai multe furturi pe teritoriul Capitalei, din diverse locații.

„Acesta sustrăgea portmonee, telefoane mobile, bani și alte bunuri. Părților vătămate le-a fost cauzat un prejudiciu material total de peste 350 000 lei.

Același inculpat, la 22 iulie 2019, intenţionat, nedeţinând permis de conducere, cu încălcarea Regulamentului Circulaţiei Rutiere, fiind în stare de ebrietate provocată de stupefiante, a urcat la volanul automobilului de model „Renault Megane”, pe care l-a condus prin comuna Bubuieci, mun. Chişinău. În rezultat, a pierdut controlul asupra automobilului, a ieşit de pe carosabil şi a tamponat un gard”, se arată în comunicatul PG.

Acuzatorii de stat spun că bărbatul și-a recunoscut vinovăția în comiterea faptelor imputate, cauza în privința acestuia fiind examinată în procedură simplificată. Sentința nu este definitivă și poate fi contestată cu apel.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#condamnare #Droguri #inchisoare #Procuratura Generala

Europa poate dezvolta zboruri spaţiale cu echipaj uman la costuri „rezonabile”, a declarat directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, miercuri, 2 septembrie, cu o săptămână înainte de Summitul Internaţional al Spaţiului de la Paris, unde explorarea europeană se va afla în centrul dezbaterilor în contextul dezangajării Statelor Unite, informează Digi24.

Până în prezent, zborurile cu echipaj uman nu erau o prioritate pentru ESA, care s-a bazat pe Statele Unite pentru a obţine accesul astronauţilor săi în spaţiu, precum şi pentru o parte a ambiţiilor sale care privesc explorarea Lunii, notează Agerpres.

„Dacă ar trebui să adăugăm o capacitate de zboruri cu echipaj uman şi ceva mai multă ambiţie în domeniul activităţilor robotizate”, creşterea bugetului ESA ar fi „foarte moderată”, a precizat Josef Aschbacher în timpul unei întâlniri cu membrii Asociaţiei Jurnaliştilor din sectorul Aerospaţial (AJPAE).

El a refuzat să ofere cifre concrete, dar, potrivit unei prime estimări, efortul financiar suplimentar ar putea fi de circa 10% din bugetul actual al ESA. „Ar fi un cost foarte, foarte rezonabil”, a afirmat directorul general al ESA.

UE participă la programul american Artemis, ce vizează revenirea astronauţilor pe Lună, mai ales prin furnizarea modulului de serviciu al capsulei Orion, care transportă echipajele. UE ar fi trebuit să furnizeze, de asemenea, mai multe elemente pentru Gateway, o mică staţie spaţială ce ar fi trebuit instalată pe o orbită în jurul Lunii pentru a servi ca punct de escală pentru astronauţi şi ca releu pentru misiunile spre suprafaţa lunară.

Însă administraţia americană de la Washington a remaniat în profunzime programul său lunar în 2026, punând capăt proiectului staţiei Gateway în forma sa iniţială şi privilegiind de acum o prezenţă americană direct pe Lună.

Această modificare i-a făcut pe europeni să îşi pună întrebări despre dependenţa lor de Statele Unite şi despre propriul rol în explorarea lunară.

În acest context, statele membre ale ESA au convocat o conferinţă ministerială în decembrie la Roma pentru a discuta despre viitorul explorării spaţiale europene.

„Celelalte două ţări care permit astăzi zboruri spaţiale cu echipaj uman sunt China şi Rusia, ceea ce nu reprezintă o opţiune pentru noi. India pregăteşte, de asemenea, zboruri spaţiale cu echipaje umane, însă Europa nu dispune încă de această capacitate”, a subliniat Josef Aschbacher.

Acesta este „unul dintre subiectele care se vor afla în centrul discuţiilor la summitul spaţial”, dorit de preşedintele francez Emmanuel Macron şi care se va desfăşura la Paris pe 9 şi 10 septembrie.