Pe 31 august, în Republica Moldova este marcată Ziua Limbii Române. Evenimentul comemorează evenimentele din 1989, când la Marea Adunare Naţională s-a decis revenirea la grafia latină, în locul celei chirilice, impuse de administrația sovietică.

În timpul mişcării de eliberare naţională, pe 27 august 1989, circa 750.000 de oameni care s-au adunat în centrul Capitalei au cerut proclamarea limbii române drept limbă de stat. Deciziile definitorii cu referire la subiect au fost adoptate de Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM) pe 31 august.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De-a lungul timpului, din cauza disputelor politice, denumirea evenimentului s-a schimbat. Sărbătoarea s-a numit „Limba noastră cea română” și „Limba noastră”, ca într-un final să fie botezată „Ziua Limbii Române”.

În 2024, cu ocazia evenimentului, la Chișinău se va afla președintele român Klaus Iohannis. Tradițional, pe Aleea Clasicilor, oficialii de rang înalt depun flori la busturile scriitorilor, în special la cel al poetului Mihai Eminescu. Pentru al doilea an consecutiv, Guvernul desfășoară Marea Dictare Națională. Seara în Capitală va culmina cu un concert organizat de Primăria Capitalei pe strada pietonală Eugen Doga.

#evenimente #istorie #Republica Moldova #sarbatoare #Ziua Limbii Române

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.