Congresul Național al Istoricilor Români se reunește pentru a patra oară. Evenimentul va avea loc în premieră la Chișinău, începând cu 28 august.

Pe 29 și 30 august, sesiunile științifice ale Congresului vor continua în România, la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. La reuniune științifică vor participa figuri ilustre ale științei istorice, cadre didactice și cercetători consacrați, circa 500 de reprezentați ai celor mai prestigioase instituții preuniversitare, universitare și academice din Republica Moldova, România și alte țări, informează IPN.

„A fost o muncă organizatorică enormă. Îi așteptăm cu drag pe participanți începând cu zilele de 26-27 august. Mă bucur de această simbioză, pentru că acest congres are loc între două evenimente cruciale pentru Republica Moldova, pe de o parte – Ziua Independenței pe 27 august, pe de altă parte 31 august – proclamarea limbii române ca limbă de stat și revenirea la grafia latină. Paralel cu aceste eveniment, va avea loc și Bookfest. Cu atât mai mult că anul acesta este unul diferit în contextul în care Republica Moldova a fost în centrul atenției la Bookfestul organizat în România.

Profit de această ocazie pentru a invita, inclusiv breasla istoricilor din Republica Moldova, profesorii de istorie, cercetătorii pentru a participa la deschiderea acestui eveniment. Vom fi onorați de participarea în cadrul acestui eveniment a reprezentaților Președinției, Parlamentului din cele două state. De la ora 09:00 și până la ora 12:00 se va desfășura ședința plenară cu intervenții din partea reprezentaților academiilor de științe din cele două țări, oficialităților etc. De la ora 13:00 la ora 18:00, va avea loc lucru în ateliere, pe multiple secțiuni cu comunicări foarte interesante. Pe 29 august va avea loc deschiderea la Suceava”, a anunțat rectorul USM, Igor Șarov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ștefan Purici, prorector la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, a declarat că în cadrul Comitetului național al Istoricilor Români s-a decis organizarea congresului în două vechi orașe ale Moldovei – Suceava și Chișinău, deoarece între USM și instituția de învățământ de peste Prut există cooperare îndelungată și mai multe parteneriate, iar evenimentul este important pentru comunitate istoricilor. La reuniune vor participa atât istorici consacrați, cât și savanți în formare.

Gina Necula, decanul Facultății Transfrontaliere, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, consideră că prin colaborările cu colegii din Republica Moldova se scrie istorie. Facultatea pe care o conduce găzduiește și o revistă, pe paginile căreia au scris profesori din Găgăuzia, din Taraclia și din alte regiuni din Republica Moldova, iar cu suportul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova se desfășoară mai multe proiecte destinate profesorilor basarabeni.

#congres #DRRM #istorici #Republica Moldova #Romania

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.