Congresul Național al Istoricilor Români se reunește pentru a patra oară. Evenimentul va avea loc în premieră la Chișinău, începând cu 28 august.

Pe 29 și 30 august, sesiunile științifice ale Congresului vor continua în România, la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. La reuniune științifică vor participa figuri ilustre ale științei istorice, cadre didactice și cercetători consacrați, circa 500 de reprezentați ai celor mai prestigioase instituții preuniversitare, universitare și academice din Republica Moldova, România și alte țări, informează IPN.

„A fost o muncă organizatorică enormă. Îi așteptăm cu drag pe participanți începând cu zilele de 26-27 august. Mă bucur de această simbioză, pentru că acest congres are loc între două evenimente cruciale pentru Republica Moldova, pe de o parte – Ziua Independenței pe 27 august, pe de altă parte 31 august – proclamarea limbii române ca limbă de stat și revenirea la grafia latină. Paralel cu aceste eveniment, va avea loc și Bookfest. Cu atât mai mult că anul acesta este unul diferit în contextul în care Republica Moldova a fost în centrul atenției la Bookfestul organizat în România.

Profit de această ocazie pentru a invita, inclusiv breasla istoricilor din Republica Moldova, profesorii de istorie, cercetătorii pentru a participa la deschiderea acestui eveniment. Vom fi onorați de participarea în cadrul acestui eveniment a reprezentaților Președinției, Parlamentului din cele două state. De la ora 09:00 și până la ora 12:00 se va desfășura ședința plenară cu intervenții din partea reprezentaților academiilor de științe din cele două țări, oficialităților etc. De la ora 13:00 la ora 18:00, va avea loc lucru în ateliere, pe multiple secțiuni cu comunicări foarte interesante. Pe 29 august va avea loc deschiderea la Suceava”, a anunțat rectorul USM, Igor Șarov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ștefan Purici, prorector la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, a declarat că în cadrul Comitetului național al Istoricilor Români s-a decis organizarea congresului în două vechi orașe ale Moldovei – Suceava și Chișinău, deoarece între USM și instituția de învățământ de peste Prut există cooperare îndelungată și mai multe parteneriate, iar evenimentul este important pentru comunitate istoricilor. La reuniune vor participa atât istorici consacrați, cât și savanți în formare.

Gina Necula, decanul Facultății Transfrontaliere, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, consideră că prin colaborările cu colegii din Republica Moldova se scrie istorie. Facultatea pe care o conduce găzduiește și o revistă, pe paginile căreia au scris profesori din Găgăuzia, din Taraclia și din alte regiuni din Republica Moldova, iar cu suportul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova se desfășoară mai multe proiecte destinate profesorilor basarabeni.

#congres #DRRM #istorici #Republica Moldova #Romania

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.