Moldoveanul Marin Robu și-ar putea „redobândi” medalia olimpică. Sportivul a obținut locul 4, însă reprezentanții Federația de Haltere din Moldova susțin că jurizarea nu a fost corectă și vor contesta rezultatul.

Conform reprezentanților Federației, arbitrii ar fi acordat o ridicare greșită concurentului său, un sportiv italian. Așadar, moldoveanul a rămas fără trofeul de la Paris.

„Marin Robu a completat prima probă – smuls, în limitele categoriei de până la 89 kg, ridicând 175 kg și astfel, obținând locul 3 în clasamentul provizoriu și locul 2 la proba aruncat, ridicând 208 kg!

Cu un total de 383 kg, Marin s-a clasat pe locul 3, dar din păcate, arbitrii au acordat o ridicare greșită concurentului direct și locul 3, respectiv medalia de bronz a fost oferită sportivului italian”, transmit membrii Federației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Marin Robu a concurat vineri, în finala probelor de haltere. Dacă locul 3, totuși, îi va fi acordat, el va deveni al cincilea sportiv moldovean medaliat olimpic în 2024 și al patrulea care aduce bronzul țării.

Amintim că, judocanii Adil Osmanov și Denis Vieru, dar și canoistul Serghei Tarnovschi, au obținut bronzul pentru Moldova, iar luptătoarea Anastasia Nichita revine acasă cu medalia de argint.

#bronz #contestare #haltere #Marin Robu #Moldova

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

#atacuri rusești #congres SUA #raport #razboi hibrid #Romania #Rusia