Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a anunțat lansarea celui de-al cincilea apel de depunere a dosarelor în cadrul Programului de granturi post-investiționale destinate Managementului Durabil al Terenurilor (MDT), parte a Proiectului „Agricultura Competitivă în Moldova” (MAC-P). Astfel, producătorii agricoli care au investit în tehnologii și practici de management durabil al terenurilor pot solicita granturi de până la 10.000 dolari.

Apelul este deschis in perioada 02 Septembrie – 04 Octombrie 2024.

„Programul este destinat producătorilor agricoli care sunt înregistrați conform legislației Republicii Moldova și care au realizat investiții eligibile în sectorul agricol. Grantul post-investițional oferă o rambursare de 30% din valoarea investiției eligibile. Fiecare beneficiar este eligibil pentru un singur grant. De asemenea, sunt eligibili producătorii care au achiziționat tehnica/au implementat practicile în perioada 30 aprilie – 4 octombrie 2024 (după finalizarea apelului precedent)”, precizează Ministerul Agriculturii.

Printre echipamentele eligibile pentru finanțare se numără: semănători, tocătoare, stropitoare, combine de recoltare, combinatoare pentru formarea benzilor, echipamente și sisteme de irigare, construcții hidrotehnice de captare a apei, înființarea/reabilitarea de fâșii paravânt, ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, înierbarea în jurul pomilor în livezi.

Dosarele de aplicare trebuie depuse la sediile secțiilor/serviciilor teritoriale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) din raza teritorială în care s-a efectuat investiția, fie de către solicitant, fie de reprezentantul legal al acestuia.

Producătorii agricoli pot consulta Manualul de Alocare a Granturilor pentru a se asigura că îndeplinesc toate criteriile de eligibilitate și că documentația necesară pentru aplicare este completă și corect întocmită. În mod special, este important de menționat că beneficiarii Programului de granturi MDT din prima etapă (2014-2017) pot beneficia de un grant și la etapa curentă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agricultori #apel de granturi #Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.