Pe 2 septembrie în stânga Nistrului s-au organizat mai multe evenimente dedicate așa-numitei „zile a independenței”. Liderii separatiști au depus flori și au ținut discursuri, cu declarații despre pretinse presiuni ale Chișinăului asupra regiunii autoproclamate.

Similar retoricii Kremlinului cu referire la atacul asupra Ucrainei, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, susține că regiunea trebuia „apărată” acum 34 de ani de „nazism”. „Oamenii trebuiau pur și simplu protejați, dându-le dreptul la libertate, sănătate și viață. Iar legalitatea este confirmată de normele juridice internaționale, inclusiv de legile din Moldova și din Transnistria”, a spus oficialul separatist.

La rândul său, așa-numitul ministru de externe al Transnistriei nerecunoscute, Vitali Ignatiev, a reiterat acuzațiile invocate anterior la adresa Chișinăului. Funcționarul din stânga Nistrului a marcat pretinsa „zi a independenței” printr-un interviu acordat postului de televiziune „Rossia 1”, apropiat de puterea de la Kremlin, menționând că administrația de la Chișinău nu și-ar dori reglementarea conflictului transnistrean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De menționat este că la eveniment au participat și mai mulți reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei, în frunte cu arhiepiscopul de Dubăsari și Tiraspol Savva.

„Cu regret, această practică sfidătoare se manifestă de mai mulți ani din partea Tiraspolului, care în mod intenționat intoxică spațiul public cu informații provocatoare și propagandistice. Tehnicile manipulatoare de acest gen sunt foarte bine regizate de aceiași autori, care în același timp sunt perfect conștienți de ilegitimitatea absolută a unor asemenea acțiuni condamnabile și inacceptabile din partea autorităților constituționale și a comunității internaționale”, reacționează Biroul Politici de Reintegrare la evenimentele care au avut loc în stânga Nistrului.

În perioada Renașterii Naționale în Republica Moldova, separatiștii din Transnistria au autoproclamat regiunea drept Republică Sovietică Socialistă Transnistreană Moldovenească. Au urmat aprobarea așa-numitei constituții și declarații de independență, iar la scurt timp a izbucnit războiul de pe Nistru, în care separatiștii au fost susținuți de Kremlin. Până acum, independența regiunii autoproclamate nu este recunoscută de nici un stat. Armata a 14 staționează de mai bine de 30 de ani pe teritoriul țării noastre și păstrează depozite întregi de echipamente militare în stânga Nistrului.

#Biroul Politici pentru Reintegrare #Krasnosleski #reacție #Transnistria #Ziua Independentei

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.