Malta a renunţat, marţi, în urma presiunilor venite din partea Comisiei Europene, la închiderea frontierelor pentru călătorii nevaccinaţi împotriva COVID-19, cu câteva ore înainte de intrarea în vigoare a acestei măsuri anunţate la 9 iulie, în schimb impunând acestora o perioadă de carantină.

„Persoanele care ajung în Malta fără a fi în posesia unui certificat de vaccinare vor fi obligate să treacă printr-o perioadă de carantină”, a indicat marţi seară guvernul maltez.

Malta a devenit vineri prima ţară din Uniunea Europeană care a anunţat că îşi închide frontierele pentru călătorii nevaccinaţi, sperând să stopeze creşterea numărului de infectări cu coronavirus.

Luni, într-o intervenţie la radioul public France Inter, Didier Reynders a reamintit că adoptarea paşaportului sanitar de către UE revine tuturor statelor membre.

„În funcţie de rata de infectare cu varianta Delta, este normal să reluăm măsurile, cu test şi carantină, dar nu cu interdicţie de călătorie”, a arătat comisarul european.

Totodată, decizia Maltei de a nu mai accepta testele PCR a fost considerată „contrară regulilor europene” de către secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune.

„Nu am reuşit întotdeauna bine să ne coordonăm în Europa în timpul acestei crize, dar, de această dată, avem un paşaport sanitar (…) care este acelaşi peste tot în Europa”, a afirmat duminică Clément Beaune. „Ceea ce a făcut Malta este să nu mai recunoască decât vaccinul. Aceasta trebuie să ne alerteze asupra faptului că, dacă situaţia se degradează, tentaţiile de închidere, uneori chiar contrare regulilor, se înmulţesc”, a subliniat el.

Dacă la 27 iunie nu mai înregistrase niciun caz nou, vineri au fost raportate 96, dintre care 90% la persoane nevaccinate.

Mica insulă mediteraneană cu 500.000 de locuitori se laudă cu cea mai mare rată de vaccinare din UE, 79% din populaţia adultă primind deja două doze şi 84% cel puţin cu una.

#CE #Comisia Europeană #Malta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.