După ce SRL „Gările Auto Moderne” a fost preluată forțat de către Agenția Proprietății Publice (APP), în urma unui atac raider orchestrat de autoritățile statului, noi suspiciuni și îngrijorări apar în legătură cu presiunile exercitate asupra companiei și a instanțelor de judecată. Conform surselor, există bănuieli rezonabile că se pregătesc noi atacuri asupra companiei, iar presiunile ar fi coordonate din instituțiile statului, se arată în declarația SRL „Gările Auto Moderne”, transmite bani.md.

„Un episod recent din presa de la Chișinău întărește aceste temeri. Astăzi, a apărut informația conform căreia judecătorul Serafim Vasilache a demisionat, după ce i s-a cerut să emită o hotărâre judecătorească ilegală, prin intermediul Liviei Mitrofan, președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. Dat fiind că Livia Mitrofan este specializată în cauze de contencios administrativ, există suspiciuni că ar putea exercita presiuni și asupra judecătorului Gheorghe Stratulat, care examinează cazul contestării preluării forțate a gărilor auto de către stat”, se mai arată în mesajul companiei.

Un alt indiciu că asupra instanței ar putea fi exercitate presiuni este faptul că cererea depusă pe 19 august 2024 privind suspendarea executării ordinului APP nr. 241 din 12 august 2024 nu a fost încă examinată, în ciuda urgenței acestei chestiuni. Se crede că amânarea este legată de căutarea unor metode de influențare a soluției finale.

Compania SRL „Gările Auto Moderne” și reprezentanții săi își exprimă îngrijorarea cu privire la corectitudinea procesului de judecată, temându-se că presiunile exercitate asupra judecătorilor ar putea duce la o hotărâre nedreaptă, în favoarea Agenției Proprietății Publice și împotriva intereselor companiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Această situație ridică semne de întrebare cu privire la independența justiției și la corectitudinea procesului în cazul disputelor dintre entități private și stat.

#APP #atac raider #gările

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.