Prețul final al votului prin corespondență depinde de numărul alegătorilor care vor alege să își exprime opțiunea prin poștă, la alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la UE, desfășurate pe 20 octombrie. Bugetul anunțat de 19 milioane de lei este estimativ și s-a calculat pentru 10.000 de cetățeni.

Conform datelor de pe 5 septembrie 2024, pentru a vota prin corespondență s-au înregistrat 1342 de persoane. Termenul limită pentru înregistrarea prealabilă este vineri, 6 septembrie 2024. Conform reprezentanților CEC, bugetul pentru procedură se va micșora, fiind raportat la numărul de alegători care au ales să își exprime opțiunea electorală de la distanță.

Costul va fi calculat pentru trei trimeri poștale – expedierea buletinelor de vot alegătorului și recepționarea lor, după ce persoana a făcut alegerea. Votanții vor primi din start trei buletine de vot, inclusiv pentru turul doi al prezidențialelor, însă acestea vor avea conținut identic cu al celor din primul tur.

Prima trimitere poștală va fi expedierea plicului către persoana care va vota. A doua o reprezintă exprimarea opțiunii la referendum și în primul tur al prezidențialelor, iar cea de-a treia – votul din turul doi al alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile din Republica Moldova pilotează proiectul de votare prin corespondență în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. Cei mai mulți moldoveni, peste 740, care au optat să participe la alegeri prin poștă locuiesc în SUA.

În Canada s-au înregistrat să voteze prin corespondență 376 de moldoveni, în Norvegia – 79, în Suedia – 68, în Finlanda – 58, iar în Islanda – 14.

#alegeri #buget #CEC #cheltuieli #vot prin corespondenta

Serbia a cerut şi a primit asistenţă din partea Rusiei pentru combaterea incendiilor de vegetaţie, întrucât Uniunea Europeană nu are disponibile avioane de stingere a incendiilor, a declarat Ministerul de Interne sârb, citat joi de Reuters.

Un avion rusesc de stingere a incendiilor IL-76P a aterizat miercuri seara în Serbia pe aeroportul din oraşul sudic Niş şi joi a fost desfăşurat pentru a combate un incendiu de vegetaţie care continuă de mai multe săptămâni în rezervaţia naturală protejată Deliblaţka Pescara. Serbia se confruntă cu multiple incendii de vegetaţie, un fum dens generat de acestea ajungând săptămâna aceasta până deasupra capitalei bulgare Sofia.

Serbia nu este membră a UE, dar are acces la ajutorul european de urgenţă din cadrul Mecanismului de Protecţie Civilă al UE. În baza acestui mecanism, Serbia a trimis vara aceasta un elicopter de stingere a incendiilor şi o echipă specializată pentru a ajuta Spania să combată incendiile de vegetaţie, dar acum nu poate beneficia la rândul ei de ajutorul european întrucât incendiile din Europa au copleşit resursele UE, transmite Digi24.

„Întrucât nu există avioane de stingere a incendiilor de această capacitate disponibile în UE (…), avioanele ruseşti care sosesc ne vor consolida semnificativ capacităţile de combatere a incendiilor”, a declarat miercuri şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul de Interne sârb, Luka Causic.

Avioanele ruseşti au interdicţie în spaţiul aerian european în urma sancţiunilor impuse pentru războiul din Ucraina, dar misiunile de ajutor umanitar sunt exceptate. Pentru a ajunge în Serbia, avionul rusesc IL-76P a trecut prin spaţiul aerian al Bulgariei, în urma unei solicitări din partea Belgradului, a relatat agenţia de ştiri BTA, citând o declaraţie a Ministerului bulgar al Transporturilor.

Serbia încearcă să menţină relaţii echilibrate cu Rusia, ţară cu care are legături istorice, şi cu UE, la care doreşte să adere. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat Serbia luna aceasta, dar Belgradul nu s-a alăturat sancţiunilor UE împotriva Rusiei.