Președinta îndeamnă preoții să nu se ocupe de destabilizare și să nu se implice în politică. Invitată în studioul emisiunii „În profunzime” de la PRO TV, șefa statului a punctat că acțiunile care au loc împotriva statului se pedepsesc conform legii, făcând referire la vizitele fețelor bisericești în Rusia.

„Îndemnul meu este ca preoții să nu se lase folosiți în activități de destabilizare a țării. Asemenea activități sunt pedepsite conform legii. Îndemnul meu este să nu se implice în politică și să lase cetățenii să aleagă ce cred ei. Ei să se ocupe de promovarea moralei creștine și să contribuie la pace în societate. Este îndemnul meu și sper să fie auzit de cât mai mulți preoți”, a punctat Sandu.

Amintim că Mitropolia Moldovei s-a pomenit în centrul unui scandal, după ce mai mulți clerici au făcut „pelerinaje” în Rusia. Presa a scris că aceste vizite ar fi plătite de politicianul fugar Ilan Șor.

În încercarea de a opri criticile, Mitropolia Moldovei s-a contrazis în declarații. Inițial, responsabilii din cadrul instituției laice susțineau că nu știu cine finanțează deplasările, apoi au anunțat că Patriarhia Rusiei ar organiza pelerinaje pentru clericii din Moldova.

Mitropolia Moldovei recunoaște că preoții noștri merg în ”pelerinaje” pe banii Rusiei: Inițiativă spirituală

#destabilizare #indemn #Maia Sandu #preoti #Rusia #vizite

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.