Vara anului 2024 a fost cea mai caldă înregistrată vreodată pe Pământ, ceea ce face și mai probabil ca acest an să devină cel mai cald înregistrat vreodată de omenire, a raportat vineri, 6 septembrie, serviciul european pentru climă Copernicus, potrivit The Associated Press.

Vara meteorologică din emisfera nordică – iunie, iulie și august a avut o medie de 16,8 grade Celsius, potrivit sursei citate. Aceasta este cu 0,03 grade Celsius mai caldă decât vechiul record din anul 2023. Înregistrările Copernicus datează din 1940, dar înregistrările americane, britanice și japoneze, care încep la mijlocul secolului al XIX-lea, arată că ultimul deceniu a fost cel mai cald de când se fac măsurători regulate și probabil din ultimii 120.000 de ani, scrie Digi24.ro. Potrivit surselor citate, lunile august din anii 2024 și 2023 au fost la egalitate cele mai calde din lume.

În iulie a fost pentru prima dată în mai bine de un an când nu a fost stabilit un nou record, la o mică distanță de anul 2023, dar pentru că luna iunie 2024 a fost mult mai fierbinte decât iunie 2023, această vară în ansamblu a fost cea mai fierbinte, a declarat directorul Copernicus, Carlo Buontempo.

Odată cu temperaturile ridicate, punctul de rouă, una dintre modalitățile de măsurare a umidității aerului, a fost probabil la un nivel record sau aproape de acesta în vara dată pentru cea mai mare parte a lumii, a mai adăugat el.

Punctul de rouă este temperatura la care vaporii de apă încep să condenseze la nivelul unei suprafețe, într-un anumit interval al umidității relative. Până luna trecută, Buontempo, la fel ca alți climatologi, nu era sigur că anul 2024 va doborî recordul de cel mai cald an stabilit anul trecut, mai ales pentru că august 2023 a fost mult mai caldă decât media. Dar apoi acest august 2024 a egalat 2023, făcându-l pe Buontempo „destul de sigur” că acest an se va încheia ca fiind cel mai fierbinte înregistrat vreodată.

„Pentru ca anul 2024 să nu devină cel mai cald din istorie, trebuie să asistăm la o răcire foarte semnificativă a peisajului în ultimele câteva luni, ceea ce nu pare probabil în acest stadiu”, a spus directorul Copernicus.

Odată cu prognoza La Nina – o răcire naturală temporară a unor părți din Pacificul central – este posibil ca ultimele patru luni ale anului să nu mai înregistreze recorduri, așa cum s-a întâmplat în cea mai mare parte a ultimului an și jumătate. Dar nu este posibil să se răcească suficient pentru a împiedica anul 2024 să doboare recordul anual, potrivit lui.

Potrivit climatologilor, acestea nu sunt doar cifre de record, ci reprezintă fenomene care afectează oamenii.

Jennifer Francis, climatolog la Woodwell Climate Research Center din Cape Cod, a declarat că a existat un adevart potop de fenemone extreme cu căldură, inundații, incendii de vegetație și vânturi puternice care adesea sunt violente și periculoase.

„La fel ca oamenii care trăiesc într-o zonă de război, cu zgomotul constant al bombelor și zgomotul armelor, devenim surzi la ceea ce ar trebui să fie clopote de alarmă și sirene antiaeriene”, a spus Francis într-un e-mail.

În timp ce o parte din căldura record de anul trecut a fost determinată de El Nino – o încălzire naturală temporară a unor părți din Pacificul central care modifică vremea la nivel mondial – acest efect a dispărut, ceea ce arată că principalul factor este reprezentat de schimbările climatice pe termen lung provocate de om prin arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale, a declarat Buontempo.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#călduri #climatologici #record #vara 2024

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.