O companie argentiniană, prima firmă care a obţinut aprobarea autorităţilor americane de reglementare pentru soiul său de grâu modificat genetic, anunţă că va mai dura câţiva ani până când va putea aduce pe piaţă tehnologia sa, transmite Bloomberg. Chiar şi aşa, directorul general de la Bioceres Crop Solutions SA, Federico Trucco, speră că autorizaţia din SUA va ajuta la doborârea barierelor globale.

„Cu fiecare zi ce trece, lucrurile devin din ce în ce mai reale. Există un efect imediat în termeni de creştere a credibilităţii. Este o piaţă care spune: Vrem această tehnologie”, a declarat Federico Trucco, directorul companiei care a dezvoltat un soi de grâu mai rezistent la secetă, denumit HB4.

Bioceres a pornit o cruciadă pentru a depăşi reticenţa faţă de grâul modificat genetic. Fermierii cultivă de mai multe decenii soia boabe şi porumb modificate genetic, utilizate în principal sub formă de nutreţ pentru animale sau pentru producţia de biocombustibili. Însă, consumul direct al culturilor modificate genetic de către oameni a declanşat o opoziţie acerbă din partea organizaţiilor care reprezintă interesele consumatorilor, fermierilor şi activiştilor de mediu. Unele companii, inclusiv Monsanto Co., înainte de fuziunea cu Bayer AG, şi-au schimbat strategia în domeniul culturilor modificate genetic.

Însă acum, graţie autorizaţiei din SUA, unul dintre primii cinci mari exportatori mondiali de grâu, Bioceres, are aprobarea de a însămânţa grâul său în afara Americii de Sud. Australia, un alt mare furnizor mondial de grâu, face şi ea teste în teren cu grâu modificat genetic.

Adaptarea genetică şi extinderea suprafeţelor însămânţate pentru a avea suficiente seminţe pe care să le vândă în SUA va dura doi până la trei ani, a spus Trucco. Asta va da firmei Bioceres timpul necesar pentru a-i convinge pe importatori, în special pe cumpărătorii asiatici de grâu american, cum sunt Japonia şi Coreea de Sud. Soiul de grâu modificat genetic HB4 rămâne în continuare interzis în multe ţări din Asia, Nordul Africii şi Orientul Mijlociu.

În Argentina, aproximativ 20 de producători de făină cumpără grâu de tip HB4 pe măsură ce Bioceres lucrează cu multiplicatorii de seminţe pentru a extinde suprafeţele însămânţate cu grâul său. În acest an, fermierii argentinieni vor cultiva grâu de tip HB4 pe o suprafaţă de ordinul sutelor de mii de hectare, într-o ţară cu o suprafaţă arabilă totală de aproximativ şase milioane de hectare.

„Nu sunt gata să strig „Gol” în faţa nimănui”, a spus Trucco. „Una este ceea ce spun organismele de reglementare şi alta este preferinţa consumatorilor. Am parcurs un drum considerabil”, a adăugat directorul general de la Bioceres.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cereale #grau #SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.