Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc astăzi, 11 septembrie, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul – numit ”Înaintemergătorul” și Botezătorul Domnului nostru Iisus Hristos.

Această zi comemorează martiriul prin decapitare al Sfântului Ioan Botezătorul, la ordinul lui Irod Antipa, în urma cererii răzbunătoare a fiicei sale vitrege Salomeea și a mamei ei, Irodiada. Potrivit evangheliilor sinoptice, Irod, care era tetrarh sau vicerege al Galileii în timpul ocupației romane, l-a întemnițat pe Ioan Botezătorul pentru că l-a mustrat pe Irod că a divorțat de soția sa și că trăia acum, prin încălcarea legii evreiești, cu Irodiada, soția fratelui său Irod Filip I.

La ziua de naștere a lui Irod, fiica Irodiadei a dansat în fața regelui și a oaspeților săi. Dansul ei l-a încântat atât de mult pe Irod, încât acesta, fiind beat, i-a promis că îi va oferi tot ce și-ar dori până la jumătate din regatul său. Când Salomeea a întrebat-o pe mama ei ce ar trebui să ceară, Irodiada i-a spus să ceară capul lui Ioan Botezătorul pe o tipsie. Deși Irod a fost îngrozit de această cerere, el a acceptat în cele din urmă cu strângere de inimă și a poruncit executarea în închisoare a lui Ioan.

De asemenea, există o serie de obiceiuri și tradiții păstrate cu sfințenie de creștini. În această zi este bine să nu se mănânce pepeni, pentru că formă lor amintește de cea a capului. Totodată, în această zi nu se folosește cuțitul, totul se rupe cu mâna. Creștinii ortodocși din întreaga lume țin în această zi post negru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#crestini ortodocsi #Ioan Botezatorul #sarbatoare

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.