Cinci bărbați cu vârste cuprinse între 27 și 31 de ani, originari din raioanele Leova și Ialoveni, au fost trimiși pe banca acuzaților. Membrii grupului criminal organizat sunt acuzați de mai multe infracțiuni, inclusiv furturi prin pătrundere.

Potrivit unui comunicat emis de Procuratura Generală (PG), bărbații au creat în prealabil o reuniune stabilă de persoane în vederea comiterii mai multor infracțiuni.

„Etapele infracționale constau în: identificarea locurilor în care se aflau safeuri, terminale de plată, sau alte bunuri de valoare care prezentau interes material, precum şi a potențialelor victime deținătoare de mijloace bănești, pregătirea obiectelor special adaptate pentru spargere, dotarea cu stații radio portabile de comunicare, deghizarea în vederea ascunderii identității pentru a comite sustragerile.

Prin urmare, în perioada aprilie – octombrie 2023, făptașii au comis 19 episoade de furt, fiind sustrase bunuri, preponderent, bani din safeurile magazinelor, întreprinderilor, cauzând un prejudiciu material părților vătămate de peste 2 700 000 lei.

Unuia din învinuiți i se impută și 3 episoade de trecere ilegală a frontierei de stat, care ar fi fost comisă de acesta la începutul anului 2023. Acesta ar fi părăsit ilegal teritoriul Republicii Moldova, intrând pe teritoriul României”, se arată în comunicatul emis de PG.

Potrivit legii, furtul comis de un grup criminal organizat se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 6 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 1350 la 3350 unităţi convenţionale, trecerea ilegală a frontierei de stat (art.362 alin.(1) din Codul penal) se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 750 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 200 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#banca acuzatilor #grup criminal #Procuratura Generala

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.