Renato Usatîi acuză guvernarea că ar pregăti furtul Portului Fluvial Ungheni, din care face parte și Portul de pasageri și marfă Giurgiulești. Politicianul a prezentat o investigație, care conține multe materiale și presupuse probe despre această posibilă infracțiune. Potrivit lui, în schema respectivă ar putea fi folosite și unele elemente care au fost utilizate la „furtul miliardului”, acum zece ani.

Liderul „Partidului Nostru” a precizat că privatizarea acestui obiectiv strategic al statului ar urma să fie realizată prin intermediul așa-zisului parteneriat public-privat, deși concesionările au fost interzise. Decizia respectivă ar putea fi luată nu de Parlament, ci de Guvern, prin asumarea răspunderii, exact așa cum s-a făcut în cazul fraudei bancare.

Potrivit politicanului, semnarea acordului de consultanță la tema privatizării deja a fost avizat de comisia parlamentară pentru relații externe, urmând să fie aprobat în cel mai scurt timp și de Guvern.

„La Acordul de consultanță, Spînu a pregătit și un „gambit” juridic. Dacă după conferința de astăzi Maia Sandu va solicita deputaților să nu ratifice acest Acord de consultanță, documentul va putea fi ratificat de Guvern. Conform textului, Acordul intră în vigoare la data ratificării. Dar nu este indicată instituția de stat care o va face. Acest text este bine gândit și pare la prima vedere că Parlamentul este instituția, care poate ratifica acest acord. Dar Guvernul poate angaja răspunderea asupra proiectului de lege pentru ratificarea lui”, se arată în materialele prezentate.

Dacă în decurs de 72 de ore din momentul angajării răspunderii, cel puţin 1/4 din numărul deputaţilor aleşi nu depun o moţiune de cenzură Guvernului sau dacă moţiunea de cenzură depusă este respinsă, proiectul de lege se consideră adoptat şi devine executoriu pentru Guvern. Usatîi afirmă că, „conform surselor din cadrul PAS, pentru examinarea moțiunii nu se va asigura cvorum”.

Politicianul s-a adresat guvernului și a solicitat să nu aprobe proiectul acestui acord, menționând că întreprinderea Portul Fluvial Ungheni este profitabilă și nu ar avea nevoie de parteneriate publice-private dubioase.

Acordul de prestări servicii de consultanță pentru tranzacții ar urma să fie semnat între Guvern și Corporația Financiară Internațională. Documentul prevede că Guvernul va plăti Corporației Financiare Internaționale 1,1 milioane de dolari pentru serviciile ei, inclusiv un „bonus”. Cheltuieli uriașe sunt prevăzute și pentru o eventuală denunțare a acordului de către partea moldovenească.

Liderul Partidului Nostru a mulțumit „unor membri ai partidului de la guvernare PAS” pentru că i-au dezvăluit această schemă și au „muncit alături la realizarea investigației”.

„Este demonstrare a faptului că în acest partid există și oameni buni”, a conchis politicianul. Totodată, el susține că spera ca președinta să vină „cu o replică la această investigație”.

Materialul la care face referire Usatîi poate fi citit integral AICI . Redacția Realitatea va asigura dreptul la replică celor care se simt vizați, dacă persoanele și instituții vor dori să își expună punctul de vedere.

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.