Renato Usatîi acuză guvernarea că ar pregăti furtul Portului Fluvial Ungheni, din care face parte și Portul de pasageri și marfă Giurgiulești. Politicianul a prezentat o investigație, care conține multe materiale și presupuse probe despre această posibilă infracțiune. Potrivit lui, în schema respectivă ar putea fi folosite și unele elemente care au fost utilizate la „furtul miliardului”, acum zece ani.

Liderul „Partidului Nostru” a precizat că privatizarea acestui obiectiv strategic al statului ar urma să fie realizată prin intermediul așa-zisului parteneriat public-privat, deși concesionările au fost interzise. Decizia respectivă ar putea fi luată nu de Parlament, ci de Guvern, prin asumarea răspunderii, exact așa cum s-a făcut în cazul fraudei bancare.

Potrivit politicanului, semnarea acordului de consultanță la tema privatizării deja a fost avizat de comisia parlamentară pentru relații externe, urmând să fie aprobat în cel mai scurt timp și de Guvern.

„La Acordul de consultanță, Spînu a pregătit și un „gambit” juridic. Dacă după conferința de astăzi Maia Sandu va solicita deputaților să nu ratifice acest Acord de consultanță, documentul va putea fi ratificat de Guvern. Conform textului, Acordul intră în vigoare la data ratificării. Dar nu este indicată instituția de stat care o va face. Acest text este bine gândit și pare la prima vedere că Parlamentul este instituția, care poate ratifica acest acord. Dar Guvernul poate angaja răspunderea asupra proiectului de lege pentru ratificarea lui”, se arată în materialele prezentate.

Dacă în decurs de 72 de ore din momentul angajării răspunderii, cel puţin 1/4 din numărul deputaţilor aleşi nu depun o moţiune de cenzură Guvernului sau dacă moţiunea de cenzură depusă este respinsă, proiectul de lege se consideră adoptat şi devine executoriu pentru Guvern. Usatîi afirmă că, „conform surselor din cadrul PAS, pentru examinarea moțiunii nu se va asigura cvorum”.

Politicianul s-a adresat guvernului și a solicitat să nu aprobe proiectul acestui acord, menționând că întreprinderea Portul Fluvial Ungheni este profitabilă și nu ar avea nevoie de parteneriate publice-private dubioase.

Acordul de prestări servicii de consultanță pentru tranzacții ar urma să fie semnat între Guvern și Corporația Financiară Internațională. Documentul prevede că Guvernul va plăti Corporației Financiare Internaționale 1,1 milioane de dolari pentru serviciile ei, inclusiv un „bonus”. Cheltuieli uriașe sunt prevăzute și pentru o eventuală denunțare a acordului de către partea moldovenească.

Liderul Partidului Nostru a mulțumit „unor membri ai partidului de la guvernare PAS” pentru că i-au dezvăluit această schemă și au „muncit alături la realizarea investigației”.

„Este demonstrare a faptului că în acest partid există și oameni buni”, a conchis politicianul. Totodată, el susține că spera ca președinta să vină „cu o replică la această investigație”.

Materialul la care face referire Usatîi poate fi citit integral AICI . Redacția Realitatea va asigura dreptul la replică celor care se simt vizați, dacă persoanele și instituții vor dori să își expună punctul de vedere.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.