Ucraineanca denunțată la Centrul Național Anticorupție (CNA) de șeful Inspectoratului de Poliție Botanica, și-a primit sentința. Instanța de judecată a condamnat-o la 4 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de 3 ani, dar și o amendă penală de 200 de mii de lei – bani care urmează să ajungă în bugetul de stat împreună cu suma de 20 de mii de dolari care are statut de corp delict.

Potrivit actului de acuzare, inculpata se face vinovată de coruperea persoanei publice cu 20 de mii de dolari.

Amintim că în data de 30 mai, curent, ofițerii CNA și SPIA al MAI, sub conducerea procurorilor din cadrul Procuraturii mun. Chișinău, au operat mai multe percheziții la un call-centru din capitală într-un dosar de corupere activă în baza denunțului depus de șeful IP Botanica.

O cetățeană a Ucrainei a fost reținută atunci, fiind bănuită că a încercat să mituiască ofițerul de poliție în schimbul protejării activității ilicite de prestare a serviciilor în domeniul „call-center”. În urma perchezițiilor, au fost ridicate mijloace financiare în sumă cumulativă de circa 250 000 de lei, mai multe dispozitive electronice de stocare a informațiilor, dar și diverse înscrisuri aferent activității oficiului.

Urmărirea penală în acest caz a fost începută pe 29 aprilie 2024 și a fost finalizată cu propunere de transmitere în judecată în mai puțin de două luni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNA #condamnare #IP Botanica #mita #ucraineancă

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.