Pământul din nord-estul Japoniei a fost contaminat cu radiații după cutremurul cu magnitudinea de 9 și tsunamiul din martie 2011, care au avariat trei din cele șase reactoare ale centralei. La 13 ani de la dezastru, AIEA a concluzionat că reciclarea și utilizarea finală a solului sunt „conforme cu standardele de siguranță ale AIEA”, un rezultat pozitiv pentru administrația condusă de Fumio Kishida. Ministrul Ito a descris constatările AIEA drept „încurajatoare” și a declarat că guvernul va continua să promoveze gestionarea eficientă a solului contaminat.

Autoritățile japoneze au depozitat aproximativ 14 milioane de metri cubi de sol radioactiv și alte deșeuri într-o instalație provizorie. Totuși, solul cu niveluri mai ridicate de radiații nu va fi reciclat și va fi eliminat în afara prefecturii până în 2045. AIEA a analizat depozitul provizoriu și tehnicile de reciclare utilizate în prefectura Fukushima.

Dezastrul din 2011 a răspândit radiații care au contaminat solul, o parte din acesta fiind depozitat într-un sit de patru ori mai mare decât Central Park din New York. Conform legii, solul trebuie mutat din Fukushima în termen de 30 de ani de la începutul funcționării instalației, în 2015.

Grupurile de mediu din Japonia și-au exprimat îngrijorarea privind reutilizarea solului contaminat și evacuarea apei din centrala Fukushima în Pacific. Hajime Matsukubo, secretarul general al Centrului de Informații Nucleare din Tokyo, a criticat decizia, afirmând că AIEA încalcă propriile recomandări, ceea ce ar putea duce la relaxarea altor norme de siguranță nucleară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.