La dezbaterile prezidențiale din SUA contează, în general, mai mult percepțiile și mai puțin substanță efectivă. Acest lucru s-a dovedit a fi adevărat, din nou, în mult așteptata, prima și, posibil, ultimul dezbatere între vicepreședinta Kamala Harris și fostul președinte Donald Trump. Deși Harris l-a depășit pe Trump în acest duel bogat în efecte retorice și extrem de mediatizat, dar sărac în discuții de substanță despre politici publice, vicepreședinta nu a reușit să-i aplice lovituri fatale, conform evz.ro.

Dezbaterea cu Trump, cel mai important moment din cariera Kamalei Harris

Este important să judecăm o dezbatere în contextul așteptărilor. Și întrucât Kamala Harris a rămas, în mare parte, ferită de o examinare reală din partea mass-media încă de la intrarea sa în cursa electorală, la sfârșitul lunii iulie, dezbaterea a fost cel mai important eveniment din cariera sa politică. După 90 de minute, a părăsit podiumul reușind, în mare parte, să obțină ceea ce avea nevoie pentru a rămâne în cursă și pentru a continua să crească. În lupta sa pentru președinție, este cu siguranță momentul definitoriu al Kamalei Harris de până acum. Ea a reușit să-și transmită mesajul cu mai multă claritate unui segment critic de alegători, care sunt încă indeciși.

Din perspectivă percepției publice, Kamala Harris și-a păstrat în mare parte calmul pe parcursul dezbaterii, în timp ce dădea și primea lovituri. Rămânând calmă și detașată sub tirul contracandidatului, ea a creat impresia unei persoane cu un foarte bun autocontrol, ceea este esențial, ca percepție, pentru a fi considerat lider.

În plus, Kamala Harris a reușit să-l provoace pe Donald Trump în mai multe ocazii, în special pe teme precum numărul de participanți la mitingurile sale electorale sau rezultatele alegerilor din 2020. Și astfel a creat impresia unui fost președinte fixat pe nemulțumirile din trecut. În plus, Trump s-a pierdut de mai multe ori în paranteze și detalii inutile, ceea ce ar putea pune la îndoială capacitatea sa de concentrare.

Dacă Trump nu-și schimbă strategia, ar putea să piardă

Din perspectiva substanței dezbaterii, Harris nu a reușit să răspundă la multe întrebări cheie. Iar lipsa de insistență asupra unor subiecte din partea celor doi moderatori ai dezbaterii va pune inevitabil sub semnul întrebării imparțialitatea acestora. Dar Trump a ratat adesea ocaziile de a profita de aceste lacune și a pierdut oportunități valoroase de a o ataca pe Kamala Harris, în mod coerent, pe subiecte cheie, precum imigrația și inflația.

De la ieșirea din cursă a lui Biden, Trump se luptă să-și formuleze linii de atac împotriva Kamalei Harris. A continuat să facă asta și pe parcursul dezbaterii. Dacă nu-și schimbă strategia, acest fapt ar putea fi fatal pentru campania sa.

În general, Harris a avut o seară bună. Cu toate acestea, rămâne discutabil dacă rezultatul dezbaterii va aduce de la sine o schimbare dramatică în sondaje sau va sparge actualul impas electoral din statele-cheie, care vor determina alegerile din SUA.

În plus, orice încercare de a compara acesată dezbatere cu „implozia” președintelui Joe Biden la dezbatere cu Donald Trump, din 27 iunie, nu are fundament.

În ciuda discuțiilor despre o a doua dezbatere, la începutul lunii octombrie, este posibil ca aceasta să nu aibă loc. Drumul spre ziua alegerilor – 5 noiembrie – va fi plin de întorsături și răsturnări de situație care pot schimba lucrurile în orice moment. Verificați-vă centurile de siguranță și așteptați-vă la neprevăzut.

Editorial de Marco Vicenzino, consilier de strategie globală pentru directorii de companii internaționale și expert geopolitic.

#dezbatere #Harris #Trump

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.