Moldovenii aflați peste hotare vor putea vota la 234 din secții de votare afara țării pe 20 octombrie. Dintre ele, trei vor fi utilizate inclusiv pentru alegerile prin corespondență, fiind amplasate în Statele Unite ale Americii, Canada și Suedia.

Secțiile de votare din străinătate vor fi constituite pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova. Totodată, în baza înregistrării prealabile, acestea vor fi create și în anumite regiune unde sunt stabiliți și s-au înscris pentru participare la alegeri un număr mare de cetățeni ai țării noastre.

Pentru constituirea secțiilor, s-au mai luat în considerare datele oferite de către responsabilii de la Ministerul Afacerilor Externe, informațiile din statele gazdă despre moldovenii stabiliți acolo și statisticile Biroului relații cu diaspora.

Lista Secții Votare În Stră… by Realitatea.md

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cele mai multe secții de votare se deschid în Italia, fiind 60 la număr, în Germania – 26, iar în Franța – 20. În Ucraina vor fi două secții de votare, iar în Rusia – cinci, însă condiția este ca să fie asigurate măsurile de securitate de rigoare, în contextul războiului dintre cele două state.

„Consiliul electoral al circumscripției electorale pentru secțiile de votare constituite în străinătate nr. 38 va constitui secțiile de votare și birourile electorale ale acestora în termenele stabilite în Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova și a referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024 și Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și implementare a votului prin corespondență”, precizează reprezentanții Comisiei Electorale Centrale.

Ministerul Afacerilor Externe urmează să identifice locațiile secțiilor de votare, care să corespundă condițiilor legislației în vigoare, dar și să identifice persoanele care vor exercita funcțiile de președinți și secretari ai birourilor electorale ale secțiilor de votare.

#alegeri #CEC #lista #secții de votare #strainatate

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.