Gorilele din Gabon, care își administrează propriul tratament prin consumul anumitor plante, ar putea furniza indicii esențiale pentru dezvoltarea unor noi medicamente, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii africani. Oamenii de știință au analizat obiceiurile alimentare ale gorilelor din Parcul Național Moukalaba-Doudou, observând că acestea consumă plante tropicale folosite de asemenea și de vindecătorii locali. Studiul a identificat patru plante cu proprietăți medicinale remarcabile, arată BBC.

Cercetătorii au descoperit că gorilele selectează cu grijă anumite plante care au efecte vindecătoare, un comportament similar cu cel observat recent la urangutani, care au fost surprinși folosind pastă vegetală pentru tratarea rănilor.

Echipa de cercetători, în colaborare cu botaniști locali, a înregistrat și studiat plantele consumate de gorile și a descoperit patru specii de arbori cu potențial terapeutic: arborele kapok (Ceiba pentandra), dudul galben gigant (Myrianthus arboreus), tecul african (Milicia excelsa) și smochinii (Ficus).

Scoarța acestor copaci, utilizată în medicina tradițională pentru tratarea diferitelor afecțiuni – de la probleme digestive până la infertilitate – a fost analizată în laborator. Studiile au arătat că plantele sunt bogate în antioxidanți și compuși antimicrobien.

Toate cele patru specii au demonstrat activitate antibacteriană împotriva unei tulpini multirezistente de E.coli, iar arborele kapok a prezentat o „activitate remarcabilă” împotriva tuturor tulpinilor testate, potrivit cercetătorilor.

„Acest comportament sugerează că gorilele au evoluat pentru a consuma plante cu efecte benefice asupra sănătății lor și scoate în evidență cât de puțin cunoaștem despre biodiversitatea pădurilor tropicale din Africa Centrală”, a declarat dr. Joanna Setchell, antropolog la Universitatea din Durham, Marea Britanie, și coautor al studiului.

Gabon găzduiește unele dintre cele mai vaste păduri neexplorate din lume, locuite de elefanți de pădure, cimpanzei și gorile, dar și de multe plante necunoscute încă științei. Cu toate acestea, braconajul și bolile au redus semnificativ numărul de gorile, care sunt clasificate ca fiind în pericol critic de dispariție pe Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Cercetarea a fost publicată în revista științifică PLOS ONE.

Această descoperire deschide noi perspective asupra posibilelor tratamente naturale și subliniază nevoia urgentă de protejare a habitatelor naturale ale gorilelor și a biodiversității unice din pădurile tropicale africane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#boli #gorile #medicina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.