Peste 88% dintre părinți și îngrijitori au vaccinat copiii la timp conform calendarului de imunizare, 7,6% au refuzat unul sau mai multe vaccinuri obligatorii, în timp ce 2,2% nu și-au vaccinat copilul cu niciun vaccin. Sunt rezultatele Studiului privind factorii comportamentali și barierele care influențează cererea de vaccinare a copiilor în Republica Moldova.

Majoritatea părinților, 74,4% au o atitudine pozitivă față de vaccinare, 81,1% cred în eficiența vaccinurilor, iar 86% urmează recomandările medicului. Deși peste două treimi consideră că au primit informații suficiente, 24,6% spun că lipsa informațiilor a fost un obstacol.

Părinții au mai multă încredere în recomandările medicilor și Ministerului Sănătății, comparativ cu liderii religioși (8,3%), rețelele sociale (14,9%) și mass-media (8,3%). Membrii familiei (52,1%), medicii (62,1%) și comunitatea (30,9%) au cea mai mare influență asupra deciziilor de vaccinare.

71,2% dintre părinți consideră că nevaccinarea poate dăuna sănătății copilului. 80,5% dintre lucrătorii medicali urmează calendarul de vaccinare, iar 78,7% conving părinții să vaccineze copiii. Totuși, 17,3% recomandă vaccinarea mai târziu decât vârsta recomandată. Lucrătorii medicali au încredere în informațiile autorităților și programele de educație continuă, menționează Ministerul Sănătății.

Studiul subliniază că îngrijorările privind siguranța vaccinurilor influențează comportamentul de vaccinare. Influența membrilor familiei și sursele de informații de încredere sunt esențiale pentru acceptarea vaccinării.

„Datorită Programului Național de Imunizare a fost posibil să prevenim mai mult de 300 de decese printre copii. Chiar dacă înregistrăm rezultate frumoase, pandemia COVID-19 a contribuit la scăderea ratei de imunizare de la 92% la 87% în Republica Moldova. Avem încă de lucrat la acest capitol, avem reușite mari la unele vaccinuri, la altele mai puțin. În contextul Programului Național de Imunizare, ne-am propus un șir de activități care sunt necesare pentru a atinge acel obiectiv de peste 95%”, a menționat secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Angela Paraschiv.

Sondajul a inclus 1053 de părinții/îngrijitorii adulți ai copiilor cu vârsta sub 5 ani, care locuiesc în R. Moldova și 1023 de lucrători medicali, fiind realizat în perioada 28 octombrie 2023 – 24 februarie 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#copii #Ministerul Sănătății #parinti #vaccinare

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.