Dejecțiile deversate de peste 200 de nave de pescuit ale Chinei în jurul disputatelor Insule Spratly din Marea Chinei de Sud provoacă daune majore recifelor de corali, afirmă Simularity, o companie americană de analizare a imaginilor din satelit, potrivit Insider.

„Dejecțiile provenite de la navele ancorate în largul Spratly cauzează daune recifelor și putem vedea acest lucru din spațiu”, a afirmat fondatoarea și CEO-ul Simularity, Liz Derr, în timpul unui forum digital organizat de Stratbase ADR, un think tank din capitala filipineză Manila.

„Sutele de vapoare ancorate aici deversează dejecții în fiecare zi asupra recifelor pe care le ocupă”, a mai spus aceasta în timpul prezentării sale, adăugând că „atunci când vapoarele nu se mișcă, rahatul se acumulează”.

Imaginile din satelit făcute în decursul a 5 ani între 14 mai 2016 și 17 iunie 2021 arată un contrast puternic în ceea ce privește creșterea algelor.

Toaleta Chinei

Cercetătorii au descoperit că vasele chineze, 236 ca număr, nu s-au deplasat în perioada de timp respectivă.

Peter Koning, vicepreședinte al Simularity, a declarat pentru Insider că nu este normal ca vasele să rămână nemișcate pentru perioade atât de lungi de timp.

Dejecțiile în exces facilitează înmulțirea fitoplanctonului în apă ceea ce poate duce la dezoxigenare. Fără a avea suficient oxigen, recifele de corali și habitatele pe care le susțin pot muri.

„Aceste bacterii consumă oxigenul care în mod normal ar fi disponibil pentru pești, creând o zonă moartă”, afirmă Simularity într-un raport.

Recifele de corali se formează în 10.000 de ani în timp ce formarea barierelor de corali și a atolilor durează între 100.000 și 30 de milioane de ani.

„Aceasta este o catastrofă de proporții epice și suntem aproape de punctul fără întoarcere”, a declarat Derr.

Simularity a avertizat că nu doar recifele de corali sunt în pericol ci și bancurile de pești – o sursă importantă de hrană pentru regiunea respectivă.

Filipinele, una dintre țările ce revendică insule din Marea Chinei de Sud, a anunțat că analizează raportul Simularity.

„Considerăm asemenea acte iresponsabile dacă sunt adevărate, ele aducând prejudicii grave ecosistemelor marine din zonă”, a afirmat într-un comunicat ministrul filipinez al apărării, Delfin Lorenzana.

„Tratarea noastră drept o toaletă de către China reprezintă o încălcare gravă atât a legilor internaționale cât și a celor locale”, a declarat la rândul său senatorul filipinez Grace Poe, potrivit Inquirer.

Cel puțin 5 țări revendică insule din Marea Chinei de Sud, printre acestea numărându-se Filipine, China, Malaysia, Vietnam și Indonezia.

În 2016 Curtea Internațională de Justiție de la Haga a respins revendicările Chinei din această zonă.

#china #Dejecții

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.