MAIB a fost desemnată Cea mai bună bancă din Moldova la Premiile Euromoney 2021. Acestea se acordă instituțiilor cu cel mai înalt nivel de servicii pentru clienți, inovație și expertiză financiară. Premiul prestigios subliniază poziția de lider a MAIB în sistemul bancar din Moldova, caracterizată prin creșteri la majoritatea indicatorilor de bază (cota de piață, profitabilitate), precum și prin investițiile continue ale MAIB în inovare și servicii pentru clienți.

Giorgi Shagidze, Președintele MAIB, a menționat:

„Suntem încântați și mândri să primim acest important și valoros premiu. Este o reconfirmare a eforturilor și progresului pe care îl facem în oferirea celei mai bune experiențe bancare clienților noștri, a rolului nostru de lider în implementarea standardelor de guvernanță corporativă, a calității și inovației. Vom valorifica toate punctele forte și vom continua să fim un catalizator pentru implementarea celor mai bune practici mondiale în sectorul bancar moldovenesc. Adresez mulțumiri întregii echipe MAIB, clienților și acționarilor noștri pentru acest succes remarcabil”.

Lucy Fitzgeorge-Parker, Editor Euromoney, a comentat:

„Moldova Agroindbank și-a valorificat anul trecut poziția de lider pe piață pentru a-și crește cota profitului total în sectorul bancar, menținând în același timp o bază de capital robustă și o calitate stabilă a activelor. În combinație cu progresele semnificative din domeniul digitalizării și inovației, acest lucru a adus în palmaresul MAIB premiul de Cea mai bună bancă din Moldova.”

Premiul Euromoney completează o serie impresionantă de premii primite de MAIB în acest an:

pentru al doilea an consecutiv premiul „Cea mai bună bancă digitală în Moldova”, [1] potrivit Global Banking and Finance Review;
„Cea mai bună bancă în Moldova”, desemnată de Global Finance Magazine;
Premiul pentru Excelenţă în Calitate „Straight-Through Processing Quality Award” (STP), acordat de Raiffeisen International;
„Mercuriul de Aur” în afaceri online și „Debutul anului” pentru Cardurile de loialitate GAMA, premiate de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Despre MAIB

MAIB este cea mai mare bancă din Moldova, cu circa 30% din activele bancare ale țării și circa 35% cota creditelor. MAIB deține o cotă de piață de 24,6% la creditele ipotecare. În ultimii 5 ani, MAIB a înregistrat în medie o creștere a activelor de 11,4%, o creștere a depozitelor de 11,7% și o creștere a profitului de 8,9%. Banca deservește peste 20% din populația Moldovei și este printre cei mai mari angajatori din țară. Banca este bine capitalizată, cu un raport al fondurilor proprii totale de 19,54%. MAIB a obținut în medie în ultimii cinci ani un indicator ROE de 13,54%. MAIB este recunoscută pe scară largă pentru serviciile oferite clienților și inovația produselor sale. Din anul 2018, cel mai mare acţionar al băncii a devenit HEIM Partners Limited, o companie înregistrată în Marea Britanie, reprezentând consorţiul internaţional de investitori format din Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Invalda INVL, un grup lider în gestionarea activelor în ţările baltice, şi Horizon Capital, un fond de investiţii privat axat pe pieţele emergente din Europa.

Despre Euromoney

Euromoney este o publicație financiară de top înființată în 1967. Aceasta apreciază performanța băncilor din aproape 100 de țări. Din 1992, premiile publicației sunt cucerite de băncile din întreaga lume în diferite nominalizări și au fost primele de acest gen din industria bancară globală. Decizia de premiere se ia pe baza analizei performanței industriei bancare și a instituțiilor financiare din diferite țări.

#MAIB

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.