Imagini din satelit par să arate un crater masiv la un centru de testare a rachetelor în Rusia, după ce o rachetă balistică intercontinentală RS-28 „Sarmat” (Satan-2, în codificarea NATO) cu capacitate nucleară, a explodat, ceea ce constituie un eşec umilitor pentru preşedintele Vladimir Putin.

Această rachetă este considerată de către Kremlin un instrument puternic în arsenalul său. Dar, conform unor informaţii, acesta ar fi al patrulea eşec succesiv, ceea ce pune sub semnul întrebării fiabilitatea noii arme.

Analistul proiectului Osint ( Open source intelligence), care se autocodifică MeNMyR, rezumă:

„După cum se vede, testul RS-28 Sarmat a fost un eşec total”.

Racheta a explodat în siloz, lăsând un crater imens şi distrugând locul de testare.

„Sarmat este o rachetă cu combustibil lichid, astfel încât acest accident ar fi putut avea loc separat de activitatea de lansare efectivă”, afirmă expertul citat.

Primul şi singurul test reuşit cu Sarmat a avut loc la 20 aprilie 2022. Alte patru au eşuat, potrivit informaţiilor din surse independente.

Analistul citat mai remarcă faptul că patru autospeciale ale pompierilor ar fi fost mobilizate în zonă- conform versiunii oficiale – la stingerea unui incendiu de pădure.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

R-28 Sarmat, cu o lungime de 35 de metri, despre care responsabilii ruşi susţin că ar avea o rază de acţiune de 11.000 de mile, un exemplar fiind evaluat la 38 de milioane de lire sterline.

Expertul militar ucrainean Oleksandr Kovalenko, de la Grupul de Rezistenţă Informaţională din Kiev, catalogase încă în martie racheta Satan-2 drept „nesigură şi periculoasă”, declarând pentru RBC-Ucraina:

„Este o rachetă foarte problematică. Ruşii nici măcar nu au putut gestiona lansările de testare”.

Experţii spun că explozia unei astfel de rachete în timpul testării se întâmplă extrem de rar. Un incident similar a fost înregistrat în octombrie 1960 la cosmodromul Baikonur, când a explodat o rachetă sovietică R-16.

Eşecul cu racheta „Sarmat” intervine la câteva zile după ce Rusia s-a lăudat că a testat cu succes, marţi, la aceeaşi instalaţie, un lansator Angara 1.2 cu un dispozitiv spaţial de uz militar.

#explozie #racheta #rusi

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat joi, 20 august, pe premierul bulgar, Rumen Radev, că un eventual atac al Iranului împotriva Bulgariei va fi interpretat drept un atac împotriva întregii Alianţe Nord-Atlantice, aşa cum este stabilit de principiul apărării colective în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Anunțul lui Rutter vine după ce ziarul britanic Financial Times a scris că Teheranul examinează posibile atacuri de represalii împotriva SUA în sud-estul Europei, transmite antena3.ro.

Acest mesaj transmis de Rutte este menţionat într-un comunicat emis de guvernul de la Sofia, după ce premierul bulgar Rumen Radev a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, scrie EFE, preluată de Agerpres.

Rutte: Va fi tratat ca un atac împotriva NATO

Acesta din urmă „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin şi disponibilitatea forţelor NATO din regiune de a reacţiona şi neutraliza orice ameninţare, se mai arată în comunicat.

„Orice atac împotriva unui stat membru al NATO va fi tratat în mod categoric drept un atac împotriva Alianţei, cu toate măsurile care decurs din Tratatul Atlanticului de Nord”, a spus Rutte, conform aceluiaşi comunicat.

Financial Times (FT) a scris miercuri că forţele iraniene evaluează posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa dacă preşedintele american Donald Trump intensifică războiul. Ziarul britanic citează două surse de la Teheran „apropiate regimului” şi care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria.

Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfăşurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Astfel de avioane sunt folosite pentru operaţiunile de realimentare în zbor a avioanelor de vânătoare şi bombardament angajate în atacurile contra Iranului.

Potrivit presei locale din Bulgaria, două aeronave de acest fel sunt staţionate în prezent la baza Bezmer, dar Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial niciun număr.

Conform uneia dintre sursele citate de Financial Times, printre potenţialele ţinte ale represaliilor iraniene se numără şi Cipru, ţară unde o bază aeriană britanică a fost deja atacată de o dronă în martie, precum şi cablurile de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.