A fost făcută publică Platforma electorală a candidatului Renato Usatîi la funcția de Președinte al Republicii Moldova. Documentul este întitulat „Renato Usatîi – DOAR PENTRU MOLDOVA!”.

Renato Usatîi își propune să declanșeze alegerile parlamentare anticipate și să formeze un guvern de profesioniști din toate partidele, inclusiv din cele extraparlamentare. Unul dintre pilonii centrali ai platformei electorale este trecerea la republica prezidențială: „E timpul când un singur om trebuie să-și asume răspunderea pentru ceea ce se întâmplă în țară!”. În premieră, este aceasta prevede instituirea funcției de vicepreședinte. În această funcție va fi numită persoana care se va clasa pe locul doi în rezultatul alegerilor prezidențiale.

Pentru dezvoltarea economică, Renato Usatîi propune realizarea planului național de industrializare a Moldovei, deschiderea de noi fabrici și uzine și implicit a noilor locuri de muncă. O altă prioritate este reanimarea Întreprinderii de stat ”Calea Ferată a Moldovei” și egalarea angajaților CFM cu bugetarii, cu achitarea salariilor din bugetul de stat.

Pentru impulsionarea dezvoltării locale administrațiile raionale vor fi lichidate, iar tuturor orașelor-reședință de raion li se va atribui statutului de municipiu. Competențele raioanelor vor trece la municipalități.

Pentru o mai bună gestionare a problemelor din domeniul agriculturii, desemnarea consilierului prezidențial pe problemele agriculturii, a ministrului agriculturii și a secretarilor de stat se va face direct de către fermieri.

În domeniul social Renato Usatîi pledează pentru introducerea în Constituție a obligativității indexării pensiei minim la rata inflației pentru anul precedent. Iar pentru încurajarea natalității alocația la nașterea copilului va crește până la 200000 lei.

În scopul susținerii educației și cercetării programul lui Renato Usatîi prevede restabilirea Academia de Științe a Moldovei în formatul de până la distrugerea acesteia și redeschiderea Universității Agrare. O atenție sporită va fi acordată refacerii învățământului profesional-tehnic pentru pregătirea specialiștilor calificați.

Conform platformei electorale, moldovenii din diasporă vor putea face tranzacții în numerar până la 200000 euro la procurarea bunurilor mobile și imobile. Pe coletele cu bunuri în sumă de până la 500 euro, expediate de către cetățenii din diaspora nu se vor percepe taxe.

Pentru consolidarea securității naționale și a luptei cu corupția CNA și SIS vor fi lichidat și crearea unui serviciu special, care va lucra doar în interesul țării și al cetățenilor, atât în Moldova, cât și peste hotare și va lupta cu corupția în eșaloanele superioare ale puterii.

„Acest program este creat de cetățeni, pentru cetățeni și poate fi modificat doar de cetățeni”, a declarat Renato Usatîi.

Întreg textul Platformei poate fi accesat AICI.

Renato Usatîi s-a lansat în campania pentru alegerile prezidențiale pe 21 septembrie, în Fălești, orașul său de baștină. La eveniment au participat membri și susținători ai Partidului Nostru din diferite localități ale Republicii Moldova. În cadrul evenimentului, Renato Usatîi și-a prezentat o parte din echipa sa de consilieri prezidențiali. Din ea fac parte Alexandru Berlinschi, fost secretar CEC, Serghei Ivanov, unul dintre liderii fermieri din Moldova, Olesea Vîrtosu, om de afaceri, și Igor Pohilă, avocat cu o experiență de peste 30 de ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alegeri prezidentiale #Renato Usatii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.