Vettingul tergiversează investigarea fraudei bancare, consideră procurorul general Ion Munteanu. În cadrul emisiunii „Cutia Neagră Plus” de la TV8, oficialul a declarat că Mariana Botezatu, unul dintre procurorii responsabili de dosar, a demisionat, pentru că nu voia să treacă prin verificarea averii.

„Direct este afectată una din cele mai complicate cauze penale, este vorba de frauda bancară. Procurorul care cunoștea cel mai bine cazul – a plecat în demisie. Doamna a decis să nu participe la acest proces de vetting”, a spus Ion Munteanu.

Potrivit funcționarului, și unul dintre cei mai activi ofițeri din cadrul echipei de investigație a plecat, după ce a fost promovat în calitate de procuror în unul dintre raioanele țării. Așadar, persoana care îi preia funcția va trebui să studieze cele 800 de volume ale dosarului, pentru a putea continua ancheta.

Totodată, Ion Munteanu nu exclude că unii dintre procurorii care lucrează încă la dosar nu vor promova vettingul, iar cauza va trebui din nou tergiversată.

#frauda bancară #investigare #Ion Munteanu #procurori #vetting

Membrii Consiliului de supraveghere al GRT „Gagauziya Radio Televizionu” vor fi selectați prin concurs organizat de Consiliul Audiovizualului, iar activitatea furnizorului public regional de servicii media din Găgăuzia va fi reglementată direct în Codul serviciilor media audiovizuale. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege aprobat de Parlament în prima lectură, care mai propune majorarea cotei de conținut în limba română și noi reguli pentru serviciile media, transmite IPN.

Proiectul prevede un nou capitol dedicat „furnizorului public regional de servicii media”, prin care sunt reglementate statutul, misiunea, conducerea, finanțarea și activitatea acestuia. Potrivit documentului, directorul furnizorului public regional ar urma să fie numit prin concurs de Consiliul de supraveghere regional. Totodată, este prevăzută constituire unui Consiliu de supraveghere regional și a unui Comitet managerial regional.

Deputații din opoziție au criticat proiectul, contestând în special prevederile referitoare la reorganizarea furnizorului public regional de servicii media și la modul în care urmează să fie stabilite organele de conducere ale acestuia.

Aceste prevederi sunt contestate și de Adunarea Populară a Găgăuziei. În avizul APG, aceștia cer excluderea integrală a punctului 24 din articolul I al proiectului, care introduce noul capitol privind furnizorul public regional.

APG susține că proiectul înlătură autoritățile autonomiei de la formarea organelor de conducere ale GRT. Potrivit avizului, Adunarea Populară nu ar mai avea atribuții privind formarea, numirea sau revocarea conducerii radiodifuzorului, deși aceasta este fondatorul instituției și asigură, prin bugetul autonomiei, finanțarea acesteia.

O altă obiecție ține de criteriile pentru conducerea GRT. Autoritățile din regiunea autonomă susțin că proiectul creează o contradicție: pe de o parte, obligă radiodifuzorul public regional să asigure cel puțin 50% din producția proprie într-o limbă a minorității, iar pe de altă parte, prevede pentru director și membrii Consiliului de supraveghere doar cunoașterea limbii române, fără o cerință privind limba găgăuză.

Adunarea Populară consideră că lipsa acestor cerințe nu ține cont de specificul lingvistic și cultural al Găgăuziei și de misiunea GRT de păstrare și dezvoltare a limbii și culturii găgăuze.