Ucraina a acuzat joi conducerea de la Moscova de „şantaj nuclear”, după anunţul făcut de preşedintele rus Vladimir Putin cu privire la actualizarea doctrinei nucleare ruse.

„Rusiei nu i-a mai rămas decât şantajul nuclear; nu mai are alte instrumente pentru a intimida lumea”, a reacţionat şeful cancelariei prezidenţiale de la Kiev, Andrii Iermak, într-o postare pe Telegram. Dar această tentativă de a ne speria nu va funcţiona, a adăugat Iermak.

Vladimir Putin a avertizat Occidentul că Rusia ar putea de acum să recurgă la arma nucleară în cazul unui atac aerian „masiv” şi că orice agresiune împotriva teritoriului său, susţinută de un stat dotat cu arme nucleare, va fi considerat drept un atac comun.

Noile amenințări nucleare ale lui Putin

Într-o reuniune a Consiliului Securităţii Rusiei, Putin a declarat că doreşte să insiste asupra unei modificări în special şi anume că „orice agresiune împotriva Rusiei din partea unui stat nenuclear, dar cu participarea sau sprijinul unui stat nuclear, să fie considerată drept un atac comun împotriva Federaţiei Ruse”.

În această reuniune, Putin a prezentat noi scenarii posibile pentru utilizarea armelor nucleare ruseşti, care pot fi de acum folosite ca ripostă chiar şi în cazul unor atacuri masive cu arme convenţionale, în cazul în care existenţa Rusiei ar fi ameninţată drept urmare.

„Condiţiile (…) pentru utilizarea armelor nucleare de către Rusia au fost, de asemenea, clar stabilite”, a adăugat preşedintele rus, declarând că Moscova ar lua în considerare o astfel de recurgere în cazul unui atac „masiv” cu ajutorul avioanelor, rachetelor sau dronelor.

Rusia îşi rezervă, de asemenea, dreptul de a utiliza arme nucleare în caz de agresiune, inclusiv convenţională, împotriva Belarusului, a adăugat Vladimir Putin.

Aceste clarificări, a spus el, au fost minuţios gândite şi calibrate pe parcursul a mai mult de un an pentru a face faţă noilor ameninţări cu care se confruntă Rusia.

De luni de zile, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le cere aliaţilor săi să permită Ucrainei să utilizeze rachete occidentale, inclusiv ATACMS americane şi Storm Shadows britanice, împotriva unor ţinte de pe teritoriul rus, pentru a limita capacităţile militare ale Rusiei.

Din nou în pragul unui război nuclear?

Moscova dispune de cel mai mare arsenal nuclear din lume. Rusia şi SUA deţin împreună 88% din focoasele nucleare din lume, notează agenția Reuters.

Doctrina nucleară oficială a Rusiei, stabilită prin decret în 2020 de Vladimir Putin, prevede că Rusia poate utiliza arme nucleare în cazul unui atac nuclear inamic sau al unui atac convenţional care ameninţă existenţa statului.

Modificările prezentate miercuri de preşedintele rus cuprind o extindere a ameninţărilor, includerea Belarusului sub umbrela nucleară rusă şi ideea că susţinerea de către un stat nuclear a unui atac convenţional al unei alte ţări ar fi echivalentă cu un atac comun.

Războiul din Ucraina, declanşat de invazia forţelor ruse în februarie 2022, a provocat cea mai gravă confruntare dintre Rusia şi Occident de la criza rachetelor cubaneze din 1962, care a adus SUA şi Uniunea Sovietică în pragul unui război nuclear.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2022, Statele Unite erau într-atât de îngrijorate de posibilitatea ca Rusia să utilizeze arme nucleare tactice, încât l-au avertizat pe Vladimir Putin cu privire la consecinţele unui astfel de act, potrivit directorului CIA William Burns.

În timp ce forţele ruse câştigă teren în estul Ucrainei, iar armata ucraineană a lansat o ofensivă terestră în regiunea Kursk din Rusia la începutul lunii august, războiul a intrat în ceea ce oficialii ruşi califică drept cea mai periculoasă fază de până acum, notează agenţia britanică de presă.

#Rusia #SUA #Ucraina

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.