Implicarea bisericii și a clericilor în politicul din Republica Moldova face un deserviciu mare credinței ortodoxe. Declarația a fost făcută de șeful Legislativului, Igor Grosu, potrivit postului public de radio la un interviu pentru Nord-News. S-a întâmplat după ce mai mulți preoți din nordul țării, care au fost implicați în agitația electorală, au ajuns în vizorul poliției deși, conform legii, biserica trebuie să rămână separată de stat și neutră din punct de vedere politic. Potrivit speakerului, fețele bisericești și preoții „trebuie să se îngrijească de liniștea, pacea și buna conviețuire a comunităților în care slujesc”.

VIDEO Marchel face propagandă electorală pentru Furtună în timpul slujbelor: O femeie firavă, creștină, soție cinstită

În context, șeful Parlamentului a îndemnat preoții din țara noastră să se concentreze pe îndatoririle spirituale, fără a se implica în politica de zi cu zi.

„Este durerea credincioșilor în campania electorală. Fețele bisericești și sfinții părinți trebuie să fie reperele la care cetățenii noștri trebuie să apeleze. Ei trebuie să se distanțeze de lumea politicului. Noi am văzut și acel pelerinaj de la Moscova, exact pe timp de campanie electorală și pe timp de război. Țara care pretinde că este al treilea Constantinopol și cei care păstrează valorile credinței ortodoxe prin gura marilor reprezentanți ai bisericilor lor justifică răul, crima și moartea. Este o răsturnare de valori, iar când aceste justificări de a imuniza Occidentul și relațiile noastre cu România, și de a justifica crimele aduce un mare deserviciu credinței ortodoxe din Moldova”, susține Igor Grosu.

Amintim că, pe 21 septembrie, la o zi de la lansarea campaniei electorale pentru scrutinele din octombrie, părintele Pavel Petrov, care este parohul Bisericii „Sfântul Mina” din Bălți, a fost filmat în timp ce făcea campanie împotriva referendumului privind aderarea la UE în timpul predicii de după Liturghie. La câteva zile distanță, episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, s-a angajat deschis să facă campanie electorală pentru un candidat la alegerile prezidențiale. Acesta a îndemnat clericii din regiune să susțină un candidat anume, în timpul unui sobor preoțesc.

Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu a declarat pentru „Teleradio-Moldova” că mai mulți preoți din nordul țării sunt cercetați pentru agitație electorală. Cazurile au fost înregistrate în municipiul Bălți și raionul Râșcani.

Contactat pentru o reacție, episcopul Ioan Moșneguțu, vicar al Mitropoliei Moldovei, a subliniat că Biserica Ortodoxă din Moldova condamnă implicarea preoților în politică, afirmând că amvonul trebuie să fie folosit exclusiv „pentru a vorbi despre Hristos, Evanghelie și cele sfinte”. El a reiterat că preoții au o interdicție clară de a se implica în politică și nu au nicio binecuvântare pentru asemenea acțiuni.

Premierul Dorin Recean a reacționat la cazurile de implicare a instituțiilor ecleziastice în campanie, menționând că biserica ar trebui să se concentreze pe „sufletele oamenilor”, și nu pe politică. Și Mitropolia Basarabiei a condamnat public implicarea clericilor din Republica Moldova în campaniile electorale: Acțiunile preoților moldoveni sunt „lipsite de discernământ” și „tact duhovnicesc”.

Mai devreme de asta, mai mulți preoți din Republica Moldova au plecat în pelerinaje în Federația Rusă. Se presupune că acestea ar fi fost finanțate de Patriarhia de la Moscova și oligarhul fugar Ilan Șor. O investigație jurnalistică arată că aceștia ar fi mers în pelerinaje pentru „instrucțiuni” și bani pentru biserică, în schimbul promovării mesajelor anti-UE și anti-guvernare. Mitropolia Moldovei a negat că pelerinajele ar avea substrat politic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Alegeri prezidentiale #Igor Grosu #preoti

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.