Fostul premier al Olandei, Mark Rutte, preia marţi, 1 octombrie, conducerea NATO. Cunoscut pentru drumurile sale către serviciu pe bicicletă în timp ce mănâncă un măr, dar şi pentru abilităţile sale de bun negociator şi stilul politic cameleonic ce-i permite să se descurce în situaţii complexe, acesta a reuşit să supravieţuiască politic multor scandaluri, dar va avea nevoie să-şi pună în valoare toate aceste talente în viitorul său post, potrivit adevarul.ro.
Un lucru pe care Rutte l-a demonstrat în cei 14 ani cât a fost premier este capacitatea de a ajunge la acorduri ingenioase cu adversarii săi, indiferent de ideologii ori antipatii. El a rezolvat astfel şi tensiunile cu Orban, căruia, după o întrevedere, i-a trimis o scrisoare împreună cu acordul de a o face publică, în care promite că, în calitate de secretar general al NATO, va trata „toate ţările cu acelaşi nivel de înţelegere şi respect”, adăugând că a „luat act de faptul” că acele remarci ale sale din 2021 „au provocat o anumită nemulţumire” în Ungaria, fără a prezenta totuşi scuzele cerute de Orban.
El l-a asigurat în plus pe acesta din urmă că Ungaria nu va fi obligată să participe la activităţile Alianţei Nord-Atlantice în Ucraina. Cu toate aceste promisiuni, Rutte a obţinut şi sprijinul lui Orban, care, de partea sa, a reuşit să revendice în faţa concetăţenilor săi o victorie politică.
Mark Rutte este cunoscut şi prin mai multe porecle, una fiind „Teflon Mark”, ce sugerează capacitarea sa de a ieşi nevătămat politic dintr-o serie de situaţii în care alţii şi-ar fi pierdut postul, cum a fost în 2021 demisia guvernului său în urma unui scandal privind alocaţiile sociale. Susţinători al rigorii bugetare, el a intrat odată în conflict şi cu risipitoarele ţări din partea de sud a Europei, care acum par să fi lăsat în urmă acele divergenţe şi îi susţin candidatura la NATO.
Născut la Haga pe 14 februarie 1967, Rutte a studiat Istoria la Universitatea din Leiden. După ce a lucrat o scurtă perioadă în sectorul privat, în anii ’90 s-a alăturat Partidului Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD), iar ulterior cariera sa politică a cunoscut o ascensiune continuă, reuşind în 2006 să preia conducerea partidului.
El a devenit în 2010, la vârsta de 43 de ani, primul şef al unui guvern liberal olandez după aproape o jumătate de secol, şi a guvernat în coaliţii cu partide de toate orientările, de la cele progresiste apropiate ideologiei sale, respectiv liberali sau social-democraţi, continuând cu formaţiunile conservatoare şi creştin-democrate, şi până la formaţiunea de extremă dreaptă a lui Geert Wilders, Partidul pentru Libertate (PVV).
Necăsătorit şi fără copii, Mark Rutte este discret asupra vieţii sale private. El vorbeşte cu oamenii pe stradă, predă la un institut, vine pe bicicletă la serviciu, fiind celebru pentru că a mers cu bicicleta la palatul regal pentru a depune jurământul, stă în aceeaşi locuinţă de zeci de ani, a folosit ani de zile un telefon Nokia vechi şi deţine încă un autoturism Saab din anii ’90.
Deşi liberal, el s-a prezentat mereu ca un cetăţean modest apropiat de clasa muncitoare, un jucător politic de echipă şi pragmatic, capabil să-şi aşeze rivalii în jurul mesei şi să nu plece de acolo fără un acord, şi a fost în rândul olandezilor mai popular decât partidul său. Rămâne acum de văzut cum îl va influenţa poziţia din NATO pe modestul Mark Rutte.
