Sezonul de export pentru merele moldovenești din recolta 2023-2024 s-a finalizat cu livrarea a 133.000 de tone de fructe în peste 30 de țări, informează BANI.MD. În sezonul precedent, adică perioada 2022-2022, spre piața externă au fost direcționate 124.000 de tone.

Exporturile către Uniunea Europeană aproape s-au dublat, de la 12.000 de tone în 2022-2023 la 22.000 de tone în 2023-2024. România absoarbe 90% din exportul total către UE, conform datelor Moldova Fruct.

În același timp, exporturile către Orientul Mijlociu au crescut de la 6146 de tone în sezonul 2022-2023 la 8085 de tone în sezonul 2023-2024. Diversificarea piețelor a redus ponderea exporturilor către țările din Uniunea Vamală Eurasiatică de la 85% la 77%.

Au crescut cantitățile de mere livrate către noi destinații precum Suedia, Marea Britanie și Israel. De asemenea, un lot de mere a ajuns în India.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aceste date au fost prezentate și analizate în cadrul unui atelier de lucru organizat de Asociația „Moldova Fruct” cu producătorii și exportatorii de mere, membri ai Asociației, și susținut de proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală, precizează sursa citată.

Membrii asociației au menționat necesitatea îmbunătățirii calității merelor, pentru a face față concurenței pe diverse piețe. „Este necesar să producem, să tratăm și să păstrăm corect merele. Noi am reușit să livrăm mere în Orientul Mijlociu în condiții dificile de livrare din cauza conflictului din Marea Roșie. Merele au ajuns la destinație în 108 zile și, datorită calității, doar 17 din 1000 de cutii nu au fost conforme”, a subliniat Victor Cazacu, membru al Asociației și manager ProInedit SRL.

#export #mere #Moldova #statistici #UE

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis două acte de constatare în privința lui Roman Vitiuc, șeful Direcției generale economie, comerț și turism a Consiliului Municipal Chișinău, stabilind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese și al incompatibilităților. Actele au fost emise la 2 octombrie 2026.

Potrivit ANI, Vitiuc nu ar fi declarat în modul și în termenul prevăzut de lege un conflict de interese real și, ulterior, ar fi consumat conflictul prin încheierea unor acte juridice în privința sa. Este vorba despre contractul individual de muncă și un acord de modificare a acestuia, semnate prin intermediul unei persoane terțe – șeful adjunct al direcției.

ANI mai susține că funcționarul a încălcat și regimul incompatibilităților, prin exercitarea simultană a funcției publice și a calității de manager în cadrul unui proiect, situație care, potrivit autorității, nu a fost soluționată în termenul legal de 30 de zile. Cazul a fost inițiat de ANI în luna mai 2026.

Vitiuc: „Este un dosar politic”

Roman Vitiuc susține, într-o postare pe Facebook, că actele ANI au fost emise „cu multă insistență” din partea reprezentanților PAS și califică dosarul drept unul politic. El afirmă că în timpul procedurii a prezentat explicații și probe privind atribuțiile sale în cadrul proiectului, însă acestea nu ar fi fost luate în considerare corespunzător.

Vitiuc mai susține că există „vicii de procedură” și probleme privind imparțialitatea în examinarea cazului. El anunță că va contesta actele ANI în instanță, unde spune că va prezenta probele și explicațiile pe care consideră că autoritatea nu le-a apreciat corespunzător.

Actele de constatare ale ANI pot fi contestate în instanța de judecată, conform procedurii prevăzute de lege.