Comisia Europeană a anunțat joi că dă în judecată Ungaria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a contesta o lege adoptată la sfârșitul anului trecut, care vizează protejarea suveranității naționale, inițiată de premierul naționalist Viktor Orban, conform AFP, citat de Agerpres.

Legea respectivă, care prevede inclusiv pedepse cu închisoarea, instituie un „birou independent de protecție a suveranității” responsabil de investigarea activităților considerate amenințări la adresa suveranității maghiare, cum ar fi finanțările externe destinate partidelor și organizațiilor politice, și „interferențele străine” în alegeri.

Bruxellesul contestă legalitatea acestei reglementări, considerând că încalcă dreptul european, iar organizațiile non-guvernamentale și criticii lui Orban o percep ca un atac asupra opoziției.

Statele Unite și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea față de această lege, descriind-o ca „incompatibilă cu valorile noastre comune de democrație, libertate individuală și stat de drept”. În replică, Budapesta acuză Bruxellesul și diverse organizații internaționale, în special americane, că „distribuie miliarde de euro” opoziției ungare pentru a influența deciziile electoratului.

Ungaria a adoptat în 2021 o legislatie ce impune controale sporite asupra finanțării ONG-urilor, care părea să vizeze în special fondurile provenite de la miliardarul progresist american George Soros, acuzat de Orban că se amestecă în politica internă a țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Această lege, inițial destinată să limiteze finanțările, a fost modificată sub presiunea Bruxellesului și a unui verdict al CJUE, în urma căreia au fost impuse controale mai stricte asupra finanțărilor.

Potrivit sursei citate, Viktor Orban este într-un conflict constant cu Comisia Europeană, care îl acuză de încălcarea statului de drept, prin limitarea drepturilor comunității LGBT, refuzul de a accepta migranți ilegali, controlul presei, justiției și achizițiilor publice, precum și contestarea supremației deciziilor CJUE față de legislația națională.

Din cauza acestor neconcordanțe, Comisia Europeană a suspendat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Ungariei, ce ar fi oferit țării granturi de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie.

În plus, Bruxellesul a activat un mecanism de condiționare care permite suspendarea fondurilor europene membrilor care încalcă statul de drept, ceea ce a dus la înghețarea a 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune destinate Ungariei, din care doar o treime a fost deblocat la sfârșitul anului trecut, în contextul în care Ungaria amenința să blocheze ajutoarele UE pentru Ucraina.

#CJUE #judecată #Ungaria

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, spune că autoritățile discută o majorare a fondului de salarizare din educație cu 11–14% începând din 1 ianuarie 2027. Declarația vine după ce Federația Sindicală a Educației și Științei a cerut o creștere salarială de cel puțin 20–30% pentru angajații din domeniu.

„În discuții, avem aceste creșteri de 11–14% față de volumul salarial total pe care îl au astăzi angajații din educație. Suplimentar, la această creștere, este prevătu și acel spor de performanță, care ajunge și la 12%. Respectiv, noi vom vedea creșterea pe varianta actuală a legii”, a declarat Perciun miercuri, 2 septembrie.

Federația Sindicală a Educației și Științei insistă însă asupra unei majorări de cel puțin 20–30% de la 1 ianuarie 2027. Sindicatele au declarat marți, 1 septembrie, că o creștere de 14% nu este suficientă pentru a reduce diferența dintre salariile din educație și media pe economie.

Amintim că, la 19 august, sute de profesori din mai multe raioane ale țării, angajați din sistemul educației și științei și reprezentanți sindicali au protestat în centrul Capitalei. Aceștia au cerut majorarea salariilor începând cu 1 septembrie, așa cum fusese promis anterior.

Premierul Vasile Tofan a anunțat în aceeași zi că salariile bugetarilor vor fi majorate de la 1 ianuarie 2027. Până atunci, angajații cu salarii brute mai mici de 20.000 de lei urmează să primească, în octombrie, plăți unice de până la 4.000 de lei.