Prințesa Kate, îmbrățișând o adolescentă diagnosticată cu cancer. Prima imagine publicată după chimioterapie

Palatul Kesington a publicat prima imagine cu Prințesa Kate, după ce a terminat chimioterapia. Aceasta îmbrățișează o adolescentă bolnavă de cancer. Liz Hatton are 16 ani și a fost diagnosticată cu o formă rară și agresivă a bolii, care apare de obicei pe abdomen. Pasionată de fotografie, aceasta avea o „listă cu lucruri pe care vrea să le fotografieze”, scrie SkyNews.

„A fost o plăcere întâlnirea de astăzi cu Liz la Windsor. O tânără și talentată fotografă, a cărei creativități și putere ne-a inspirat pe amândoi. Mulțumim pentru fotografiile și povestea pe care le-ai împărtășit cu noi”, au transmis William și Kate pe pagina oficială, pe platforma X.

A pleasure to meet with Liz at Windsor today. A talented young photographer whose creativity and strength has inspired us both. Thank you for sharing your photos and story with us. ❤️ W&C pic.twitter.com/VARhrbCvkv

— The Prince and Princess of Wales (@KensingtonRoyal) October 2, 2024

La rândul ei, Liz a postat pe pagina personală de Instagram fotografii de la întâlnire, declarându-se încântată atât ea, cât și familia de această întâlnire.

12 cazuri de cancer similare sunt diagnosticate în fiecare an, potrivit Organizației de caritate. Mama adolescentei a declarat în iunie că fiica ei mai are între șase luni și trei ani de trăit, potrivit medicilor.

View this post on Instagram

A post shared by BBC Radio 4 (@bbcradio4)

Prințesa de Wales dezvăluise publicului în martie 2023, faptul că a fost diagnosticată cu cancer și se află în faza inițială a tratamentului. În ianuarie, aceasta trecuse printr-o operație la nivelul abdomenului realizată cu succes, după care a stat încă 13 zile în spitalul din Londra, pentru recuperare. În septembrie, Palatul Kesington anunțase oficial, printr-un videoclip, că la finalizarea chimioterapiei, cancerul Prințesei Kate se află în remisie.

„În ciuda a tot ce a fost înainte, intru în această nouă fază a recuperării cu un sentiment reînnoit de speranță și apreciere a vieții. William și cu mine suntem foarte recunoscători pentru sprijinul pe care l-am primit și am căpătat o mare putere de la toți cei care ne ajută în acest moment”, a declarat Prințesa Kate, potrivit The Guardian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Printesa Kate #Palatul Kesington #Kate Middleton

Când liderii din Marea Britanie, Franţa, Germania şi Ucraina s-au reunit la Londra săptămâna aceasta pentru a-şi alinia poziţiile cu privire la presiunea urgentă a Washingtonului pentru un acord de pace în Ucraina, Polonia nu se afla pe lista invitaţilor. A fost a doua excludere în tot atâtea luni, după ce Varşovia a ratat şi invitaţia la un summit de pace crucial, la Geneva, pe 23 noiembrie. În calitate de membru important al NATO, Polonia este furioasă că a fost marginalizată din punct de vedere diplomatic în discuţiile despre un potenţial acord de pace în Ucraina, scrie Digi24.

Excluderea Poloniei de la masa negocierilor este o lovitură dură pentru o ţară care a adoptat una dintre cele mai active poziţii din UE cu privire la Ucraina, iar tabăra dreaptei naţionaliste din jurul preşedintelui Karol Nawrocki nu a pierdut timpul şi l-a învinuit pe premierul liberal Donald Tusk pentru acest eşec.

„Absenţa Poloniei la Londra este încă un exemplu al incompetenţei lui Donald Tusk”, a declarat furios Marek Pęk, senator din partidul naţionalist Lege şi Justiţie, după reuniunea de la Downing Street, numindu-l pe Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, „un politician de rang secund în Europa”.

Motivele frustrării poloneze sunt clare. Polonia nu numai că găzduieşte un milion de refugiaţi ucraineni şi acţionează ca principal centru de aprovizionare pentru Ucraina, dar Varşovia joacă şi un rol esenţial în a presa Europa să se reînarmeze.

Polonia este ţara cu cele mai mari cheltuieli pe cap de locuitor pentru apărare din NATO şi doreşte să-şi dubleze efectivele militare – deja cele mai mari din alianţă – la 500.000 de soldaţi.

Pe de altă parte, şi premierul Tusk şi-a exprimat o oarecare frustrare faţă de exilarea Poloniei la marginea scenei diplomatice. După întâlnirea de la Geneva, el a cerut să fie inclus în comunicatul comun european – o cerere menită să salveze aparenţele, care, potrivit comentatorilor de la Varşovia, nu a făcut decât să sublinieze absenţa Poloniei.