Comisia Europeană a anunțat joi că dă în judecată Ungaria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a contesta o lege adoptată la sfârșitul anului trecut, care vizează protejarea suveranității naționale, inițiată de premierul naționalist Viktor Orban, conform AFP, citat de Agerpres.

Legea respectivă, care prevede inclusiv pedepse cu închisoarea, instituie un „birou independent de protecție a suveranității” responsabil de investigarea activităților considerate amenințări la adresa suveranității maghiare, cum ar fi finanțările externe destinate partidelor și organizațiilor politice, și „interferențele străine” în alegeri.

Bruxellesul contestă legalitatea acestei reglementări, considerând că încalcă dreptul european, iar organizațiile non-guvernamentale și criticii lui Orban o percep ca un atac asupra opoziției.

Statele Unite și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea față de această lege, descriind-o ca „incompatibilă cu valorile noastre comune de democrație, libertate individuală și stat de drept”. În replică, Budapesta acuză Bruxellesul și diverse organizații internaționale, în special americane, că „distribuie miliarde de euro” opoziției ungare pentru a influența deciziile electoratului.

Ungaria a adoptat în 2021 o legislatie ce impune controale sporite asupra finanțării ONG-urilor, care părea să vizeze în special fondurile provenite de la miliardarul progresist american George Soros, acuzat de Orban că se amestecă în politica internă a țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Această lege, inițial destinată să limiteze finanțările, a fost modificată sub presiunea Bruxellesului și a unui verdict al CJUE, în urma căreia au fost impuse controale mai stricte asupra finanțărilor.

Potrivit sursei citate, Viktor Orban este într-un conflict constant cu Comisia Europeană, care îl acuză de încălcarea statului de drept, prin limitarea drepturilor comunității LGBT, refuzul de a accepta migranți ilegali, controlul presei, justiției și achizițiilor publice, precum și contestarea supremației deciziilor CJUE față de legislația națională.

Din cauza acestor neconcordanțe, Comisia Europeană a suspendat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Ungariei, ce ar fi oferit țării granturi de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie.

În plus, Bruxellesul a activat un mecanism de condiționare care permite suspendarea fondurilor europene membrilor care încalcă statul de drept, ceea ce a dus la înghețarea a 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune destinate Ungariei, din care doar o treime a fost deblocat la sfârșitul anului trecut, în contextul în care Ungaria amenința să blocheze ajutoarele UE pentru Ucraina.

#CJUE #judecată #Ungaria

În perioada 1-20 septembrie curent, debitul mediu de intrare a fost de doar aproximativ 23 m³/s, în timp ce deversările s-au menținut la 60 m³/s. Potrivit ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, în cele 20 de zile, din lacul de acumulare Novodnistrovsk au fost evacuate cu aproximativ 63,4 milioane de m³ de apă mai mult decât a intrat, ceea ce a dus la diminuarea în continuare a rezervei de apă.

Totodată, Hajder precizează că între 1 și 20 septembrie, nivelul apei din lacul de acumulare Novodnistrovsk a scăzut cu 68 cm, de la 111,83 m la 111,15 m.

„Față de cota normală de 121,5 m, lacul se află acum cu peste 10 metri mai jos. În această perioadă, în lac au intrat aproximativ 40,3 milioane m³ de apă, în timp ce au fost evacuate circa 103,7 milioane m³, rezultând o diferență de aproximativ 63,4 milioane m³. Deși pe teritoriul Republicii Moldova s-au înregistrat precipitații, în bazinul superior al Nistrului din Ucraina acestea nu au fost suficiente pentru a îmbunătăți situația hidrologică”, transmite ministrul mediului.

Astfel, în contextul menținerii debitelor reduse și al riscurilor hidrologice, autoritățile continuă înlăturarea barajelor și construcțiilor ilegale care blochează cursurile de apă, curățarea și decolmatarea albiilor, consolidarea infrastructurii hidrotehnice, precum și actualizarea datelor privind sursele alternative de apă.

„Monitorizăm debitele Nistrului și rezervele din lacul de acumulare Novodnistrovsk și vom informa publicul despre eventualele schimbări. În paralel, Ministerul Mediului îndeamnă populația și agenții economici să utilizeze apa rațional și responsabil, să remedieze pierderile și scurgerile și să evite folosirea apei pentru activități neesențiale. Evoluția zilnică a debitului de intrare în comunicat”, a conchis ministrul.