Comisia Europeană a anunțat joi că dă în judecată Ungaria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a contesta o lege adoptată la sfârșitul anului trecut, care vizează protejarea suveranității naționale, inițiată de premierul naționalist Viktor Orban, conform AFP, citat de Agerpres.

Legea respectivă, care prevede inclusiv pedepse cu închisoarea, instituie un „birou independent de protecție a suveranității” responsabil de investigarea activităților considerate amenințări la adresa suveranității maghiare, cum ar fi finanțările externe destinate partidelor și organizațiilor politice, și „interferențele străine” în alegeri.

Bruxellesul contestă legalitatea acestei reglementări, considerând că încalcă dreptul european, iar organizațiile non-guvernamentale și criticii lui Orban o percep ca un atac asupra opoziției.

Statele Unite și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea față de această lege, descriind-o ca „incompatibilă cu valorile noastre comune de democrație, libertate individuală și stat de drept”. În replică, Budapesta acuză Bruxellesul și diverse organizații internaționale, în special americane, că „distribuie miliarde de euro” opoziției ungare pentru a influența deciziile electoratului.

Ungaria a adoptat în 2021 o legislatie ce impune controale sporite asupra finanțării ONG-urilor, care părea să vizeze în special fondurile provenite de la miliardarul progresist american George Soros, acuzat de Orban că se amestecă în politica internă a țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Această lege, inițial destinată să limiteze finanțările, a fost modificată sub presiunea Bruxellesului și a unui verdict al CJUE, în urma căreia au fost impuse controale mai stricte asupra finanțărilor.

Potrivit sursei citate, Viktor Orban este într-un conflict constant cu Comisia Europeană, care îl acuză de încălcarea statului de drept, prin limitarea drepturilor comunității LGBT, refuzul de a accepta migranți ilegali, controlul presei, justiției și achizițiilor publice, precum și contestarea supremației deciziilor CJUE față de legislația națională.

Din cauza acestor neconcordanțe, Comisia Europeană a suspendat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Ungariei, ce ar fi oferit țării granturi de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie.

În plus, Bruxellesul a activat un mecanism de condiționare care permite suspendarea fondurilor europene membrilor care încalcă statul de drept, ceea ce a dus la înghețarea a 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune destinate Ungariei, din care doar o treime a fost deblocat la sfârșitul anului trecut, în contextul în care Ungaria amenința să blocheze ajutoarele UE pentru Ucraina.