Construcţia turnului Jeddah din Arabia Saudită, înalt de un kilometru, care va deveni cel mai înalt zgârie-nori din lume după finalizare, a fost reluată la aproape şapte ani după ce lucrările s-au oprit pe fondul unei epurări anticorupţie la nivelul regatului, relatează CNN.

În cadrul unei ceremonii desfăşurate miercuri pe şantier, consorţiul de dezvoltare din spatele proiectului, Jeddah Economic Company (JEC), a anunţat că turnul este acum programat să fie finalizat în 2028.

Construcţia de 1.000 de metri înălţime era finalizată în proporţie de circa o treime atunci când, în 2017, mai multe figuri cheie – inclusiv preşedinţii companiei constructoare principale şi ai unui consorţiu ce a cofinanţat proiectul – au fost reţinute în cadrul campaniei anticorupţie a prinţului moştenitor Mohammed bin Salman, în urma căreia sute de persoane au fost interogate sub acuzaţii de corupţie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Lucrările au continuat după arestări, dar au fost oprite la începutul anului 2018. În luna ianuarie a aceluiaşi an, în contextul îngrijorării crescânde cu privire la consecinţele economice ale acţiunii anticorupţie, JEC declara pentru CNN că proiectul va continua, dar a urmat o pauză de câţiva ani. De asemenea, perturbările cauzate de pandemia de Covid-19 au întârziat planurile de reluare a lucrărilor.

FRATELE LUI BEN LADEN, DIN NOU ÎN GRAŢII

La ceremonia din această săptămână a participat unul dintre oficialii reţinuţi anterior, prinţul saudit Alwaleed bin Talal, care este preşedintele Kingdom Holding Company, unul dintre principalii finanţatori ai proiectului. Alwaleed, vărul prinţului moştenitor, a fost eliberat la aproape trei luni de la arestarea sa, deşi nu se ştie de ce şi în ce circumstanţe s-a întâmplat.

În urma ceremoniei de miercuri, Alwaleed a postat pe X un videoclip în care apare o reprezentare digitală a turnului strălucitor, însoţită de comentariul „Ne-am întors”.

Un alt personaj-cheie vizat de campania anticorupţie a fost Bakr bin Laden, preşedintele principalului antreprenor al zgârie-norului, Saudi Binladen Group. Magnatul imobliliar, care este fratele vitreg al lui Osama bin Laden, ar fi fost eliberat în 2021, la trei ani după arestare. Firma familiei sale, care deţine, de asemenea, o participaţie în proiectul Jeddah Tower, a fost reangajată pentru a finaliza lucrările de construcţie.

Potrivit unui anunţ publicat prin intermediul bursei de valori saudite, noul contract al Saudi Binladen Group valorează 7,2 miliarde de riali (1,9 miliarde de dolari), din care aproximativ 1,1 miliarde de riali (290 de milioane de dolari) au fost deja plătiţi pentru lucrările finalizate. În prezent, au fost construite 63 din cele 157 de etaje ale turnului.

Cunoscută anterior sub numele de Kingdom Tower, construcţia zgârie-nori a început în 2013 şi iniţial se aştepta să fie finalizată până în 2020. Se va ridica la mai mult de 500 de metri peste Burj Khalifa din Dubai, în prezent cea mai înaltă clădire din lume.

Cu vedere la Marea Roşie, ridicată în capitala comercială a Arabiei Saudite, Jeddah, clădirea ar urma să găzduiască spaţii de birouri, spaţii comerciale şi spaţii rezidenţiale. Planurile iniţiale, prezentate pentru prima dată în 2011, includeau un hotel, un centru comercial şi cea mai înaltă punte de observare din lume.

Kingdom Holding Company nu a răspuns la solicitarea CNN de confirmare a faptului că proiectul şi specificaţiile clădirii au rămas neschimbate pe parcursul pauzei.

Turnul a fost proiectat de arhitectul american Adrian Smith, care a folosit amprenta „în trei petale” a clădirii şi forma aerodinamică conică pentru a depăşi provocările tehnice uriaşe ale unei construcţii de o asemenea înălţime. Cabinetul arhitectului din Chicago, Adrian Smith + Gordon Gill, a declarat că forma turnului „evocă un mănunchi de frunze care se ridică de la sol”.

Planurile includ, de asemenea, 59 de lifturi diferite, în ceea ce firma a numit „unul dintre cele mai sofisticate sisteme de lifturi din lume”.

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.