Membrii Consiliului Audiovizualului (CA) au aprobat pe 4 octombrie 2024 rezultatele controlului privind modul de reflectare a alegerilor prezidențiale și a referendumului republican constituțional de pe 20 octombrie 2024, de către posturile televiziune ale căror declarații au fost aprobate de CA. Monitorizarea a fost făcută în perioada 20-29 septembrie 2024 și a vizat programele de știri și actualități.

„Este de menționat că posturile „R Live TV” și „Canal Regional” au declarat că nu vor difuza programe de știri și actualități. Ca urmare a controlului, s-a atestat că „R Live TV” nu a avut buletine informative, iar „Canal Regional” a difuzat acest tip de programe, în cadrul cărora au fost prezentate subiecte cu caracter electoral”, notează reprezentanții CA.

În perioada indicată, canalele monitorizate au difuzat 370 de subiecte cu caracter electoral. Volumul total alocat materialelor respective a fost de 11 ore 00 minute 29 secunde, ceea ce constituie aproximativ 16 % din durata totală a buletinelor informative transmise.

Protagoniștii cu cele mai multe prezențe în subiectele cu caracter electoral au fost concurenții electorali – 40,6%, urmați de cetățenii de rând – 17%, actorii politici – 15,3% și organele electorale – 12,8%. Cele mai puține apariții le-au revenit participanților la referendum – 5,5%, experților independenți – 4,6% și organelor de stat – 4,2%.

„Cu referire la prezența concurenților electorali în calitate de protagoniști în știri, aceștia au acumulat în total 498 de prezențe în cadrul subiectelor cu caracter electoral difuzate în buletinele informative ale posturilor TV supuse controlului. Participanții la referendum au fost vizați în programele informative de știri și actualități, acumulând un număr total de 68 de apariții.

În perioada de raport, 9 dintre serviciile media audiovizuale (SMA) supuse controlului au difuzat, cumulat, 46 de subiecte cu caracter conflictual; 7 SMA – „Moldova 1”, „Exclusiv TV”, „Jurnal TV”, „TV8”, „TVR Moldova”, „Cinema 1” și „N4”- au prezentat corect și echilibrat subiectele cu caracter conflictual, asigurând pluralismul relativ de surse și opinii, iar 2 SMA au difuzat știri conflictuale dezechilibrat – „PRO TV Chișinău” (2 subiecte) și „TVC 21” (4 subiecte)”, se arată într-un comunicat publicat pe pagina web a autorității.

Conform raportului, subiectele electorale difuzate de către posturile monitorizate au fost „ușor dezechilibrate” din perspectiva genului, 564 de surse citate fiind de sex masculin și 393 de sex feminin.

Subiectele abordate de către posturile de televiziune supuse monitorizării vizat procesul electoral, s-au referit la depunerea actelor privind înregistrarea concurenților electorali, înregistrarea concurenților electorali, tipărirea buletinelor de vot, prezentarea părerilor pro și contra în privința desfășurării referendumului republican constituțional, lansarea în campanie a concurenților electorali și a participanților la referendumul republican constituțional, opiniile mai multor experți naționali și internaționali, vox-populi, deschiderea secțiilor de votare în străinătate, rezultatele sondajului de opinie etc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reprezentanții CA afirmă că sursele mass-media supuse controlului au manifestat atitudine nepărtinitoare față de concurenții electorali și participanții la referendum. Evenimentele de campanie electorală ale concurenților electorali au fost prezentate fără a oferi cuiva prioritate în buletinele de știri.

„Totodată, toate posturile TV monitorizate au asigurat accesul persoanelor cu dizabilități de văz și auz în cadrul buletinelor informative difuzate, prin titrare sincron, dar și prin limbaj mimico-gestual, cu excepția postului „Studio-L”.

La capitolul respectării declarației privind reflectarea alegerilor prezidențiale și referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024, depuse de furnizori și aprobate de CA, este de menționat că 11 SMA au admis devieri de la declarație.

Tot în cadrul ședinței de astăzi, CA a luat act de renunțarea serviciului media audiovizual ”Axial TV” la angajamentul privind reflectarea alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova și a referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024”, mai transmit membrii CA.

Vicepreședinta Consiliului, Aneta Gonța, a remarcat că este regretabil faptul că anumiți furnizori au difuzat doar 2 subiecte cu caracter electoral, pe care le-au reluat de 3 ori. În opinia sa, furnizorii care s-au angajat să reflecte alegerile trebuie să depună un minim efort pentru a contribui la informarea publicului cu privire la scrutinele de pe ro octombrie. Totodată, funcționara crede că „din cuprinsul raportului se observă un dezinteres vădit față de referendum și participanții la acest scrutin”.

Membrii CA au decis să nu sancționeze niciun post de televiziune, atrăgându-le atenția asupra încălcărilor comise și îndemnându-i să nu le repete.

Raportul integral poate fi accesat AICI.

#alegeri #CA #raport #reflectare #știri

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest”. O spune vicepreședintele comisiei juridice din Parlament, Igor Chiriac, referindu-se la greva japoneză declanșată de judecători în semn de nemulțumire față de proiectul legii salarizării. Potrivit lui Chiriac, nivelul salariilor trebuie stabilit în funcție de posibilitățile financiare ale statului și comparat cu veniturile angajaților din alte domenii ale sectorului public.

Începând cu 12 octombrie judecătorii desfășoară o grevă japoneză, exprimându-și nemulțumirea față de proiectul legii salarizării, despre care spun că nu le-ar asigura o majorare a veniturilor proporțională cu complexitatea și responsabilitatea muncii lor. Deputatul PAS, Igor Chiriac, pune la îndoieală justificarea protestului.

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest. Inițial, judecătorii s-au declarat nemulțumiți de suma cu care se majorează salariile. Ulterior, CSM a venit cu o rectificare și a spus că salariile nu se majorează cu 560 de lei, ci cu aproape 2000 de lei lunar. Ulterior, tot judecătorii spun că nu știu cu cât se majorează pentru că încă nu știu valoarea de referință. Dacă voi încă nu cunoașteți cu cât se majorează salariile, atunci pentru ce protestați?”, a spus vicepreședintele comisiei juridice, Igor Chiriac, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Potrivit lui Chiriac, veniturile unui judecător numit recent în funcție, inclusiv compensațiile pentru transport, arată că nivelul de remunerare este deja unul semnificativ.

„Discuțiile vizează judecătorii instanțelor de fond. Eu am verificat declarațiile de avere și interese ale judecătorilor pentru anul 2025. Un judecător de la Judecătoria Drochia, numit în 2024, în anul 2025 a primit aproape 400 de mii de lei. În afară de salariu a primit peste 41 de mii de lei cheltuieli pentru transport. Adică are un salariu de peste 26 de mii de lei, plus 3000 de lei pentru transport. Adică, un judecător numit abia acum un an, primește la card în jur de 30 mii lei lunar”, a explicat parlamentarul.

Chiriac afirmă că toate majorările salariale pentru angajații din sectorul public trebuie stabilite în funcție de resursele financiare disponibile la buget.

„Când discutăm de salarii, indiferent în care domeniu, trebuie să vedem care sunt posibilitățile financiare. Trebui să analizăm cât putem mări salariile și la medici, polițiști, pompieri”, a punctat Igor Chiriac.