Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Cum controlează Rusia întreaga infrastructură a Armeniei

04 Oct. 2024, 15:25
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
04 Oct. 2024, 15:25 // În Lume //  Realitatea.md

La 1 octombrie, în capitala Armeniei, care aparent urmează o politică de „reorientare” spre Occident, a avut loc o reuniune a Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) condusă de Rusia – echivalentul rus al Uniunii Europene. Pentru a participa la ședință, la Erevan a sosit chiar prim-ministrul rus Mihail Mișustin, care a fost întâmpinat personal de prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian, scrie newsweek.ro.

Cum controlează Rusia întreaga infrastructură a Armeniei

Cu două săptămâni înainte, pe 14 septembrie, în contextul așa-zisei „deteriorări grave” a relațiilor cu Rusia, s-a aflat despre reluarea livrărilor de arme rusești către Armenia, ceea ce contrazice complet linia generală pro-occidentală. Se raportează că Moscova a „livrat la Erevan o cantitate mare” de rachete pentru lansatoarele multiple de rachete „Smerch”.

Reorientarea occidentală a Erevanului nu este nici măcar un joc pe două fronturi, ci o farsă deschisă. Armenia nu poate să se îndepărteze de Rusia, deoarece economia, energia, securitatea alimentară și cea de transport depind complet de Kremlin.

Pe 18 septembrie, Pașinian a recunoscut el însuși că Armenia nu intenționează să rupă definitiv relațiile cu Rusia.

Infrastructura critică în mâinile Kremlinului

Compania de stat rusă „Gazprom” este singurul furnizor de gaze naturale în Armenia. Filiala sa „Gazprom Armenia” deține toată infrastructura de distribuție a gazului din țară. În același timp, datorită apartenenței la UEE, gazul din Rusia este livrat în Armenia la un preț preferențial — 165 de dolari pentru 1.000 de metri cubi.

În cazul unei ruperi a relațiilor, prețul gazului rusesc pentru Erevan ar crește de aproape trei ori — până la 400 de dolari. Un asemenea salt ar duce la incapacitatea guvernului armean de a satisface necesitățile de bază ale țării în gaz.

Renumitul think tank american Carnegie menționează: „Moscova are multe modalități de a influența viața în Armenia… Rusia furnizează peste 90% din gazul natural către Armenia și deține infrastructura conductelor de gaz din țară”.

În Armenia, care este săracă în resurse naturale, sursele interne asigură doar 30-35% din necesarul de energie. În principal, producția de energie electrică se realizează prin centrale nucleare și hidroelectrice. Dar și acest domeniu este complet dependent de Moscova, și anume:

Centrala nucleară armeană, situată în orașul Metsamor, asigură peste 30% din toată energia electrică produsă în țară. Administrarea și întreținerea centralei nucleare sunt realizate de corporația de stat rusă Rosatom. În decembrie anul trecut, Moscova și Erevanul au convenit chiar asupra „implementării măsurilor de prelungire” a exploatării comune a centralei nucleare. În plus, combustibilul necesar pentru centrala nucleară – uraniul – este, de asemenea, importat din Rusia.

Cascada Sevan-Hrazdan – cel mai mare complex de hidrocentrale din țară, care include 8 hidrocentrale cu o capacitate instalată totală de 561,4 MW. Din 2003, hidrocentralele din acest complex se află în proprietatea SA „Compania Energetică Internațională”, care aparține grupului rus de companii „Tashir”.

Astfel, întreaga securitate energetică a Armeniei este în mâinile Kremlinului. În decembrie 2023, Institutul britanic pentru raportare de război și pace (Institute for War & Peace Reporting) a avertizat: „Relațiile tensionate ale Armeniei cu Rusia, aliatul său strategic tradițional, pot avea consecințe care depășesc sfera alianței politice și de apărare, afectând securitatea energetică a țării”.

Securitatea alimentară și transportul

Securitatea alimentară a Armeniei este încă un domeniu controlat total de Kremlin. În ultimii ani, Armenia a achiziționat în mod constant din Rusia întregul volum de cereale. Conform datelor pentru 2023, 99,9% din importurile de grâu, făină și porumb ale țării provin din Rusia.

Singura companie feroviară din Armenia, „Calea Ferată din Caucazul de Sud”, respotat din Armenia, 98% din uleiul vegetal este, de asemenea, importat din Rusia. Compania responsabilă pentru toate transporturile interurbane, suburbane și de marfă din țară, aparține Rusiei. Menționata companie este o filială a SA „Căile Ferate Ruse”. Conform unui acord între țări, din 2008 întreaga rețea feroviară a Armeniei, cu toate bunurile mobile și imobile ale acesteia, se află în proprietatea acestei companii ruse.

Rusia – fundamentul economiei armene

Federația Rusă este principalul și cel mai mare partener comercial al Armeniei de la obținerea independenței în 1990. Însă invazia militară la scară largă a armatei lui Putin în Ucraina a dat o nouă impuls relațiilor economice dintre țări. În 2022, volumul comerțului dintre cele două țări a crescut cu 77% și a atins un record de 4,1 miliarde de dolari. Tendința s-a menținut și în 2023, când această cifră a crescut cu încă 43%, ajungând la 7,3 miliarde de dolari.

Pe 13 septembrie, viceprim-ministrul Rusiei, Aleksei Overciuk, a declarat că în 2024 volumul comerțului dintre cele două țări ar putea atinge o valoare fără precedent de 16 miliarde de dolari.

„Concluzia generală este următoarea – după invazia în Ucraina, Rusia și-a consolidat semnificativ pozițiile în economia Armeniei… Această dependență în creștere de Rusia poate restrânge considerabil posibilitățile Armeniei de a manevra pe scena politică”, notează agenția de știri Eurasianet.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Evaluarea Occidentului

Având în vedere toate pârghiile de influență pe care le deține Rusia, schimbarea vectorului de politică externă de către Erevan este un spectacol politic. În ciuda demonstării de către guvernul Pașinian a unui „distanțare” falsă față de Rusia, mass-media internaționale și organizațiile de prestigiu au subliniat de mai multe ori imposibilitatea reorientării Armeniei.

În martie 2023, publicația britanică The Economist a plasat Armenia pe locul al doilea în lista țărilor cele mai dependente de Rusia în ceea ce privește politica, apărarea și economia.

„Armenia este prea departe de Europa pentru a visa vreodată realist la aderarea la UE și prea dependentă de Rusia în privința bunurilor, energiei și securității. Se pare că Pașinian nu are de ales”, a concluzionat în același an portalul de știri german Intelli News.

„Armenia depinde în continuare de Rusia în mai multe sectoare: importul de resurse energetice, importul de produse alimentare și infrastructura critică”, a informat în martie 2024 publicația americană Foreign Policy.

La concluzii similare ajung și centrele internaționale de analiză și agențiile de rating.

„Dependenta profundă creează obstacole pentru Erevan în dorința sa de a scăpa de influența Moscovei și de a obține o integrare mai profundă cu Occidentul… Totul pare incompatibil cu ambițiile Erevanului de a se apropia mai mult de Occident”, a constatat centrul de analiză american Jamestown Foundation.

Conform celor mai mari agenții de rating de credit, Fitch, „economia Armeniei depinde în mare măsură de Rusia în privința comerțului și energiei, iar Fitch nu se așteaptă la o diversificare semnificativă față de Rusia în viitorul apropiat”.

În ciuda faptului că „relațiile cu Rusia devin din ce în ce mai tensionate, Armenia continuă să depindă în mod semnificativ de Rusia în domeniul energetic și comercial și rămâne aliatul său militar oficial”, a constatat deja în iulie centru analitic Carnegie.

„Tot ceea ce a fost enumerat mai sus demonstrează că Armenia nu este doar un aliat, ci, de fapt, un vasal al Rusiei, fără de care existența republicii nu pare posibilă. Având în vedere toate aceste fapte, reorientarea Erevanului către Occident, care este în conflict deschis cu Kremlinul, reprezintă o sarcină imposibilă pentru micul stat din Caucazul de Sud. O ruptură definitivă a relațiilor armeno-ruse ar duce la un colaps global în Armenia, afectând întreaga infrastructură critică a statului”, este de părere Oleg Posternac, politolog ucrainean, membru al Asociației Consultantilor Politici Profesioniști din Ucraina.

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!