Majoritatea cetățenilor moldoveni sunt deja europeni, fie au un pașaport românesc, italian, francez, portughez, german, fie că au familiile stabilite în UE de mulți ani. Referendumul care urmează le va confirma aspirațiile și viziunile despre viitor, pace, prosperitate, alături de cei dragi.

Alții știu de la televizor, de la radio, de pe internet sau de pe paginile din cărți și ziare că în Uniunea Europeană oamenii sunt mai prosperi, au salarii mai mari, nivel mai înalt de siguranță socială și trai mai bun.

Sunt și sceptici, care nu cred în viitorul european al Moldovei, dar care pot fi convinși prin exemple concrete. Au rude, care lucrează în Polonia și au reușit în scurt timp să adune bani pentru a face reparație. Au copiii, care au mers să studieze în România și se pot angaja acum oriunde în UE. Au prieteni, care au revenit din Spania cu mașini noi. Sau au vecini care, după ce au revenit din Austria, și-au deschis o afacere din banii câștigați.

Frământările politice de la Chișinău au fost mereu despre geopolitică. Despre Est sau Vest, despre SUA, UE și România sau Rusia. Odată ce referendumul pentru aderarea Moldovei la UE trece, integrarea europeană devine obiectiv național, inclus în legea supremă. Astfel, orice guvernare, de centru, dreapta sau stânga, de orice culoare politică, nu va mai putea opri parcursul european.

Precum anunța anterior și președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, prin intermediul unui referendum, poporul Republicii Moldova își exprimă opinia despre cele mai importante probleme ale societății și ale statului. Rezultatele referendumului, odată ce este validat, vor demonstra că moldovenii sunt europeni și că au aspirații europene. Voturile exprimate vor avea putere juridică supremă, fără confirmare din partea Parlamentului de la Chișinău.

Pentru ca referendumul să fie validat, 1/3 dintre alegătorii înscriși pe listă trebuie să se prezinte la urne. Dacă mai mult de jumătate dintre ei votează „DA”, obiectivul de aderare europeană va fi inclus în Constituție. În caz contrar, moldovenii cu aspirații europene nu vor renunța la visul de integrare a țării în UE.

Rezultatul votului, odată validat de către Curtea Constituțională, va fi publicat într-o ediție specială a Monitorului Oficial. Hotărârea se consideră adoptată în ziua desfășurării scrutinului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Orice proces electoral, de fapt, înseamnă puterea poporului de a-și decide viitorul. Orice vot este important, iar comparativ cu prezidențialele, la referendum turul doi nu va exista.

Oriunde s-ar afla, în Republica Moldova, în România, în SUA, în Japonia, în Rusia, în Islanda sau în oricare altă țară, cetățenii noștri sunt așteptați la votare, pentru a spune „DA” sau „NU” integrării europene. Decizia fiecăruia dintre ei va însemna viitorul întregii țări.

„Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Voi ce veți răspunde la referendum?

Autoare: Victoria Laur, jurnalista Grupului Media Realitatea

#importanta scrutinului #Moldova #referendum

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.