O rachetă rusească a lovit luni o navă sub pavilion Palau în portul Odesa din sudul Ucrainei, ucigând un cetăţean ucrainean şi rănind cinci membri ai echipajului în al doilea atac de acest fel în tot atâtea zile, au declarat oficialii, transmite Reuters.

Ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a declarat pe X că cele două nave au fost avariate în centrul de export de cereale din Marea Neagră, fără a oferi detalii cu privire la starea navelor.

El a condamnat acţiunile Rusiei:

„Trebuie să ne unim forţele tuturor statelor şi organizaţiilor responsabile pentru a… asigura libertatea de navigaţie în Marea Neagră şi securitatea alimentară globală”. Ministerul rus al Apărării nu a răspuns imediat la un e-mail care solicita comentarii. Moscova a negat în repetate rânduri că ar ataca ţinte civile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Guvernatorul regiunii Odesa, Oleh Kiper, care a scris pe aplicaţia de mesagerie Telegram, a declarat că bărbatul ucis în ultimul atac era un lucrător portuar. Cei cinci bărbaţi răniţi erau cetăţeni străini şi membri ai echipajului navei. Viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba a identificat nava ca fiind Optima şi a declarat că aceasta a sosit la Odesa cu câteva ore înainte de atac.

Rusia „încearcă în acest fel să distrugă transportul maritim în Marea Neagră, care garantează securitatea alimentară. Consecinţele nu pot însemna decât o mai mare instabilitate în regiunile sensibile dependente de importurile de alimente şi tensiuni în relaţiile internaţionale”, a declarat Kuleba.

Ministerul ucrainean al restaurării a identificat nava atacată duminică în portul Pivdennyi din apropiere drept Paresa, sub pavilion Saint Kitts şi Nevis, care avea o încărcătură de 6 000 de tone de porumb.

#Marea Neagra #nava #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.