Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

Şeful Interpol avertizează: „Mafia acţionează acum ca o corporaţie, lumea riscă să piardă lupta”

13 Oct. 2024, 14:15
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
13 Oct. 2024, 14:15 // În Lume //  Elena Putregai

Secretarul general al organizaţiei internaţionale de cooperare a forţelor de poliţie Interpol a tras un semnal de alarmă cu privire la operaţiunile bandelor internaţionale. „Lumea riscă să piardă lupta împotriva crimei organizate transnaţionale”, a declarat Jurgen Stock pentru DPA la New York, în comentarii publicate.

Stock a subliniat că Interpol are dovezi clare că grupări mafiote precum ‘Ndrangheta din Italia, care operau odinioară la scară regională, s-au extins acum pe toate continentele.

„Ele operează ca nişte întreprinderi globale”, a spus oficialul Interpol. Grupările ar deţine „cantităţi astronomice de resurse” pentru a întreprinde operaţiuni care includ traficul de persoane şi de arme.

Principala sursă de venit a acestor bande rămâne însă contrabanda cu droguri, care se intensifică în Europa.

„Vorbim despre toate tipurile de droguri care sunt disponibile pe pieţele infracţionale. Însă, în prezent, cocaina reprezintă în mod predominant o problemă uriaşă”, a subliniat Stock.

În pofida confiscărilor record de droguri în porturile europene majore Antwerp, Rotterdam şi Hamburg, preţurile de pe stradă şi oferta rămân neschimbate, un semn clar că nu există o penurie de droguri ilegale, a remarcat el.

Estimările sugerează că, în prezent, autorităţile interceptează doar între 15 % şi 20 % din totalul importurilor. Pentru a combate ameninţarea tot mai mare reprezentată de aceste bande, Stock a subliniat necesitatea unei mai mari cooperări internaţionale între agenţiile de aplicare a legii. Autorităţile trebuie să se concentreze pe dezmembrarea celor mai mari 10 până la 15 grupări criminale care operează peste graniţe, a spus el.

Stock se va retrage din funcţia de secretar general al Interpol în noiembrie, după un mandat de 10 ani. Se aşteaptă ca brazilianul Valdecy Urquiza să fie confirmat ca succesor al său la următoarea adunare generală a agenţiei, tot în noiembrie. La zeci de ani după ce Statele Unite au lansat aşa-numitul război împotriva drogurilor, comerţul mondial cu stupefiante ilegale continuă să producă pagube uriaşe.

În Statele Unite, apariţia fentanilului a declanşat o criză majoră a drogurilor în ultimii ani, provocând zeci de mii de decese. Potrivit institutului american care studiază abuzul de droguri, peste 70 000 de persoane au murit din cauza supradozelor de opioide sintetice – în principal fentanil – numai în 2021. Cocaina este încă furnizată în mare parte de cartelurile din America Latină, de la producători din Columbia, Peru şi Bolivia. O mare parte a acesteia este transportată cu nave în Pacific, plecând din portul Guayaquil din Ecuador, a precizat Stock.

„De acolo, piaţa devine foarte flexibilă”, a spus el. Pe diferite rute, drogul extrem de profitabil este dus în Europa, unde ajunge la un preţ de vânzare de aproximativ 70-90 de euro (77-99 dolari) pe gram.

Una dintre principalele rute ale traficului de droguri trece prin regiunile instabile din punct de vedere politic din Africa de Vest, de unde narcoticele sunt canalizate spre Africa de Nord şi Mediterana.

Potrivit lui Stock, corupţia din porturi rămâne o problemă semnificativă, inclusiv în Europa – o preocupare frecvent ridicată de şefii poliţiei locale.

„Afluxul de droguri nu poate fi explicat decât prin faptul că, în mod evident, autorităţile portuare, oamenii care lucrează acolo sunt corupţi”, a adăugat Stock.

Violenţa însoţeşte adesea traficul de droguri de-a lungul rutei sale şi, chiar şi în etapa finală a lanţului de aprovizionare ilegală, ratele criminalităţii sunt în creştere.

În acest aşa-numit „ultim kilometru”, bandele locale se ocupă de distribuţia stradală.

„Deoarece este atât de profitabil”, grupurile se luptă pentru teritoriul străzii, a explicat Stock. Exemple în acest sens pot fi văzute în Suedia, Belgia şi Ţările de Jos.

Stock a adăugat că există, de asemenea, indicii că „au început” conflicte şi în unele părţi din ţara sa natală, Germania.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
15 Aug. 2026, 21:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
15 Aug. 2026, 21:01 // Slider //  Daniela Baranovschi

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking