Judecătorul Tatiana Vasilică, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, părăsește sistemul justiției. Cererea de demisie din funcție a fost acceptată joi, 10 octombrie, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Cu zece voturi pro, zero împotrivă, plenul CSM a adoptat hotârea.

Amintim că în ianurie 2024, magistrata Tatiana Vasilică de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a fost suspendată din funcție pe o perioadă de un an, din motive personale, în baza cererii de suspendare din funcție.

VIDEO Magistrată din Chișinău – suspendată din funcție timp de un an. Motivul

Tatiana Vasilică are o activitatea juridică de peste 20 de ani. Începând din anul 2001 până în anul 2005 a activat în calitate de grefier la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău.

Până în anul 2011 Tatiana Vasilică a activat ca referent al judecătorului Colegiului civil și de contencios administativ al Curții Supreme de Justiție, iar ulterior a fost transferată în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

În 2012 a fost angajată, prin transfer, la Curtea de Apel Chișinău în funcția de specialist principal, șef al serviciului grefieri pe dosare civile și șef al Secției Civile a Direcției de evidență și documentare procesuală, iar în anul 2014 – numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cerere de demisie #CSM #judecator

Capitala este destinația principală a migrației interne, în special a tinerilor care vin din alte regiuni ale țării. De aceea, pentru susținerea familiilor tinere, în cadrul procesului de reactualizare a Planului Urbanistic General Chișinău 2040, sunt propuse măsuri privind extinderea rețelei de creșe și grădinițe și corelarea dezvoltării rezidențiale cu infrastructura socială, transmite IPN.

Datele au fost prezentate în cadrul consultărilor publice dedicate Studiului de Fundamentare Socio-Demografic, elaborat în cadrul procesului de reactualizare a PUG. Prezent la eveniment, autorul studiului, sociologul Alexandru Toth, a precizat că municipiul Chișinăul concentrează aproape o treime din populația țării. Creșterea demografică a generat presiuni asupra pieței imobiliare: cererea de locuințe depășește oferta, iar prețurile au crescut mai repede decât veniturile, ceea ce afectează în special tinerii și familiile cu venituri medii.

În acest context, autorul studiului recomandă politici de dezvoltare care să sprijine familiile tinere, inclusiv prin asigurarea unui număr suficient de locuri în creșe și grădinițe, servicii și locuințe mai accesibile. La nivelul învățământului general, școlile devin tot mai aglomerate, iar grădinițele funcționează la capacitate maximă. În acest context, extinderea rețelei școlare trebuie corelată cu dezvoltarea zonelor rezidențiale. El a adăugat că planificarea urbană ar trebui să țină cont de relația dintre locuințele nou construite și serviciile disponibile în proximitate, astfel încât copiii să poată avea acces la școli și grădinițe cât mai aproape de casă.

O altă prioritate este adaptarea orașului la procesul de îmbătrânire a populației. Persoanele de peste 60 de ani reprezintă în prezent aproximativ 21% din populația municipiului, iar ponderea acestora este prognozată să crească. În acest sens, autorul studiului menționează că sunt necesare servicii de îngrijire la domiciliu, infrastructură pietonală accesibilă, transport adaptat nevoilor persoanelor vârstnice, spații publice accesibile și locuințe adaptate. Alexandru Toth a subliniat că infrastructura urbană trebuie să fie dezvoltată etapizat, în funcție de evoluția reală a populației.

Potrivit analizelor demografice, creșterea populației Chișinăului în perioada dintre recensămintele din 2014 și 2024 nu s-a datorat creșterii natalității, ci în principal migrației interne. Chișinăul a ajuns la peste 720 de mii de locuitori, potrivit datelor Recensământului populației și locuințelor din 2024. Este cel mai înalt nivel al populației înregistrat până acum în municipiu și reprezintă o creștere de aproape 17% față de recensământul din 2014.