Pe 20 octombrie curent, moldovenii vor vota în cadrul unui referendum privind viitoarea aderare la Uniunea Europeană. Un vot „da” va schimba constituția Republicii Moldova, dar acest referendum este despre ceva mult mai profund. Este un moment pentru cetăţenii Moldovei să decidă dacă îşi văd ţara ca parte a familiei europene. Pe această decizie se va baza legitimitatea călătoriei europene a Moldovei, făcând din acest vot un punct critic în istoria națiunii.

Acest referendum nu are loc în vid. Contextul în care are loc o face deosebit de semnificativă. În toată Europa, încrederea în proiectul european slăbește. Alegerile de stat din Germania sunt un exemplu al modului în care vocile extremiste au câștigat teren în multe țări, ridicând semne de întrebare cu privire la viitorul unității europene.

În același timp, Moldova rămâne un câmp de luptă pentru mașina rusă de manipulare, cu eforturi care vizează subminarea valorilor democratice și slăbirea legăturilor Moldovei cu Europa.

Într-un mediu atât de tensionat, un vot „da” la acest referendum ar trimite un mesaj puternic – un semnal că valorile democrației, libertății și unității sunt încă vii. Ar arăta că, în ciuda presiunilor externe, Moldova rămâne fermă în angajamentul său față de Europa.

Una dintre provocările cheie cu care se confruntă Moldova pe măsură ce se apropie de ziua votării este amenințarea cu manipularea și interferența informațiilor străine (FIMI). La Centrul pentru Comunicare Strategică , recunoaștem că dezinformarea este doar o parte a unei strategii mai ample utilizate de Rusia pentru a destabiliza ambițiile europene ale Moldovei. Această strategie depășește știrile false și depășește o serie de tactici menite să erodeze încrederea în viitorul european al Moldovei – sămănând îndoieli, prezentând jumătate de adevăr și manipulând fapte.

Slăbirea coeziunii sociale

Această ingerință străină nu se referă doar la influențarea referendumului în sine. Scopul este de a slăbi coeziunea socială necesară pentru a naviga în procesul complex de integrare europeană. Călătoria Moldovei către Europa nu se va încheia cu acest vot – integrarea europeană necesită ani de muncă asiduă, decizii grele și schimbări semnificative. Țara va avea nevoie de o unitate socială puternică pentru a menține cursul. De aceea ingerința străină este atât de periculoasă — subminează însăși fundația pe care se sprijină viitorul Moldovei.

Lupta împotriva FIMI face parte dintr-o luptă mai largă și continuă pentru a proteja democrația. Într-o epocă a comunicării instantanee și a războiului digital, amenințările la adresa democrației au evoluat. Nu mai este vorba doar de propagandă evidentă; este vorba despre manipulări subtile menite să slăbească legăturile care țin societățile împreună. Acest lucru face ca apărarea democrației să fie o provocare fără sfârșit, una care necesită o adaptare constantă.

Una dintre inovațiile cheie în lupta noastră împotriva FIMI a fost consolidarea comunicării și cooperării dintre stat, mass-media independentă și societatea civilă . Numim aceasta abordare „întreaga societate”. Numai statul nu poate contracara manipularea subtilă și dezinformarea în mod eficient; are nevoie de ajutorul altor voci credibile. Mass-media și societatea civilă joacă un rol crucial în formarea opiniei publice și în construirea încrederii. Fără implicarea lor, eforturile noastre ar fi limitate.

Această colaborare este esențială deoarece încrederea în guvern s-a erodat în timp. Statul poate oferi faptele, dar mass-media și societatea civilă pot ajuta aceste fapte să rezoneze în public. Este vorba despre crearea unui front unificat pentru a contracara forțele divizionare ale dezinformarii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Chiar și cu cea mai bună strategie de comunicare, construirea încrederii în instituțiile democratice din Moldova va fi o călătorie lungă și dificilă. Răspunsurile nu sunt noi – sunt aceleași principii care au stat la baza democrației: transparență, onestitate și un sistem de justiție puternic.

Referendumul din Moldova este mai mult decât un simplu vot privind integrarea europeană. Este un test al rezistenței și unității țării în fața presiunilor externe. Este o șansă pentru poporul Moldovei de a arăta lumii că sunt angajați față de valorile democrației, libertății și unității europene. Drumul de urmat va fi dificil, dar Moldova poate depăși provocările și își poate asigura locul în Europa.

Autor: Ana Revenco, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării

#destabilizare #Moldova #referendum #Rusia

Mii de persoane au protestat, sâmbătă, în centrul Madridului, pentru apărarea pensiilor publice, înaintea alegerilor legislative anticipate din 29 noiembrie, în timp ce premierul Pedro Sanchez a promis că, dacă va rămâne la guvernare, va consolida prin constituție dreptul la avort și va menține dreptul la eutanasie, conform AFP și EFE, citate de Agerpres.

Conform AFP, aproximativ 25.000 de persoane au participat la manifestația din capitala spaniolă, conform datelor comunicate de prefectura Madridului. Protestatarii au cerut protejarea sistemului public de pensii și a serviciilor publice, în contextul acuzațiilor lansate de stânga la adresa Partidului Popular (PP), de opoziție, privind o posibilă privatizare parțială a sistemului public de pensii.

Marșul s-a desfășurat în liniște, pe o distanță de aproape doi kilometri, între gara Atocha și strada Alcala, trecând pe lângă Muzeul Prado și prin piața Cibeles.

„Pensiile trebuie să fie intangibile!”, a declarat Pilar, o femeie de 64 de ani, citată de AFP. Aceasta și-a exprimat îngrijorarea față de tendința de privatizare a serviciilor și a cerut apărarea educației și sănătății publice. Un alt participant, Juan Fernandez, în vârstă de 38 de ani, angajat în administrația publică la Sevilia, a spus că trăiește „în incertitudine” în privința viitoarei sale pensii și s-a opus unei reforme care ar permite privatizarea sistemului.

Liderul PP, Alberto Alberto Nuñez Feijoo, a declarat, luni, că formațiunea sa va majora pensiile conform legii dacă va câștiga alegerile. Declarația a venit ca răspuns la acuzațiile guvernului condus de Sanchez, potrivit cărora conservatorii ar intenționa să modifice mecanismul actual de indexare a pensiilor în funcție de inflație, aplicat de la 1 ianuarie 2022. La sfârșitul anului 2021, PP a votat împotriva proiectului de lege, criticând costurile acestuia pentru finanțele publice.

În paralel cu dezbaterea privind pensiile, Pedro Sanchez a abordat drepturile sociale și economice în cadrul unui miting de precampanie organizat sâmbătă la Palatul Congreselor din Granada. Liderul socialist a afirmat că, dacă va conduce guvernul în următoarea legislatură, va consolida și va garanta prin constituție dreptul la avort.

Sanchez a promis, de asemenea, că va menține eutanasia ca „o cucerire” și a avertizat asupra reducerilor de drepturi sociale și economice pe care, în opinia sa, le-ar putea aduce guvernele Partidului Popular sau ale formațiunii de extremă dreapta Vox, relatează agenția spaniolă EFE.

Premierul l-a criticat pe Feijoo pentru declarațiile acestuia despre feminism și drepturile femeilor. „A fi feminist nu înseamnă să crești printre femei, a fi feminist nu înseamnă să restrângi drepturile femeilor”, a afirmat Sanchez, adăugând că niciun bărbat nu ar trebui să mai controleze drepturile și corpul femeilor.

La mitingul din Granada, Sanchez a fost însoțit de Maria Jesus Montero, liderea socialiștilor din Andaluzia. El și-a început discursul prin lectura poemului „Cantos nuevos”, al poetului Federico Garcia Lorca, originar din această regiune.

Pedro Sanchez a convocat alegeri legislative anticipate pentru 29 noiembrie, după ce parlamentul spaniol a respins, la începutul lunii octombrie, două măsuri guvernamentale privind criza locuințelor. Decizia vine în contextul dificultăților coaliției de guvernare de a obține sprijin parlamentar pentru proiectele sale. Premierul a declarat că urmărește obținerea unei majorități progresiste mai largi pentru a putea continua reformele și a aborda probleme precum inegalitățile sociale, serviciile publice și accesul la locuințe, potrivit agenției Reuters.

În Spania, pensia medie pentru limită de vârstă era de 1.576 de euro pe lună în septembrie, pentru aproape 6,8 milioane de beneficiari, potrivit autorităților spaniole, citate de AFP.