Românii aleg, la finalul acestui an, președintele României. Turul doi al alegerilor prezidențiale 2024 va încheia anul superlectoral, în care sunt organizate toate cele patru alegeri (locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale).

Data alegerilor prezidențiale 2024

Potrivit euronews.ro, data alegerilor prezidențiale a fost cea mai disputată de coaliția de guvernare PSD și PNL. Inițial, cele touă tururi au fost anunțate pentru luna septembrie, însă liberalii au dorit mutarea alegerilor mai târziu.După o perioadă lungă de negocieri, cele două partide aflate la guvernare au ajuns la un consens pentru calendarul alegerilor, astfel:

24 noiembrie – primul tur;
8 decembrie – al doilea tur.

Între cele două tururi ale prezidențialelor, vor fi organizate și alegerile parlamentare, pe 1 decembrie.

Cine poate candida la alegerile prezidențiale

Pentru cea mai înaltă funcție în stat, pot participa candidați propuşi de partide politice sau alianţe politice, precum şi candidaţi independenţi. Un partid sau o alianță politică nu poate propune decât un candidat pentru alegerile prezidențiale, iar alianțele nu pot propune candidați separați. Pentru a putea candida, este nevoie de susținerea a celor puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi.

Criterii pentru candidați:

trebuie să cetățenia română și domiciliul în țară;
trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv vârsta de cel puţin 35 de ani;
trebuie să nu le fie interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3) – nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.

Nu poate candida o persoană care a deținut deja funcția de președinte al României pentru două mandate, indiferent dacă mandatele au fost sau nu consecutive.

Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale 2024

Marcel Ciolacu (PSD) – premierul României și președintele Partidului Social Democrat;
Nicolae Ciucă (PNL) – fost premier al României și președintele Partidului Național Liberal;
Elena Lasconi (USR) – președintele Uniunii Salvați România, funcție în care a fost aleasă după alegerile locale 2024;
Mircea Geoană (independent) – fost secretar general adjunct al NATO și fost ministru de Externe;
George Simion (AUR) – președintele Alianței pentru Unirea Românilor;
Ana Birchall (independentă) – fost ministru al Justiției și fost ministru pentru afaceri europene;
Cristian Diaconescu (independent) – fost ministru de Externe;
Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român) – europarlamentar;
Ludovic Orban (Forța Dreptei) – președintele partidului Forța Dreptei și fost premier al României;
Kelemen Hunor (UDMR) – președintele Uniunii Democrate Maghiare din România;
Călin Georgescu (independent);
Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale) – fost director interimar al SIE;
Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională) – jurnalistă.

Ce atribuții are președintele României

Potrivit Constituției, preşedintele reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. El veghează la respectarea prevederilor legii fundamentale şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șeful statului are atribuții în domenii cheie, precum apărarea, securitatea națională, politica externă și numirea unor oficiali guvernamentali.

Câți președinți a avut România după 1989

După Revoluția din 1989, România a avut patru președinți:

Ion Iliescu (1990-1996 și 2000-2004);
Emil Constantinescu (1996-2000);
Traian Băsescu (2004-2014);
Klaus Iohannis (2014-2024).

#Alegeri prezidentiale #lista candidatilor #Romania

Aproximativ zece mii de turiști sunt așteptați în Republica Moldova de Ziua Națională a Vinului, care în acest an ajunge la cea de-a 25-a ediție. Evenimentul va avea loc în zilele 3 și 4 octombrie, în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) din Chișinău, iar organizatorii pregătesc activități și în restaurante, hoteluri și vinării pe parcursul întregii săptămâni.

Ștefan Iamandi, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), spune că pregătirile pentru ediția aniversară au început încă de anul trecut.

„Pregătirile nu sunt întoi. Pregătirile au început de anul trecut. Deoarece avem o ediție aniversară, cea de 25-a ediție”, a declarat Iamandi luni, 7 septembrie, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Potrivit acestuia, Ziua Națională a Vinului a devenit un eveniment care atrage tot mai mulți turiști străini, iar rezervările la hoteluri sunt făcute cu mult timp înainte.

„Este o ediție pentru noi un test, să zicem. Un test din punct de vedere la notorietatea care a crescut în jurul acestui eveniment. Este un magnet a regiunii. Avem zeci de mii de turiști care vin în Republica Moldova doar pentru acest eveniment. Cunoaștem că rezervările la hotel se fac cu jumate de ani cel puțin înainte”, a spus directorul ONVV.

În acest an, organizatorii vor să-i convingă pe turiști să nu se limiteze la cele două zile de sărbătoare. Pentru aceasta, sunt pregătite degustări și sesiuni tematice în restaurante, iar mai multe crame vor avea programe speciale pentru vizitatori.

„Pentru noi este important că turiștii care vin să nu vin doar în aceste două zile, dar să vin cu o săptămână înainte. Am avut ședințe inclusiv cu Oficiul National a Turismului, cu agenținile de turism de a prezenta acțiunile noastre în săptămână aceasta. Cramele deja cunosc planurile noastre”, a declarat Iamandi.

ONVV vrea să implice cât mai multe restaurante și hoteluri în promovarea vinurilor moldovenești și a soiurilor autohtone.

„Urmează să convingem cât mai multe restaurante, hoteluri, pentru a prezenta vinurile noastre și a organiza sesiuni tematice, în așa fel încât toți turiștii care vor veni să cunoască că în zile dedicate, în restaurante, vor fi neapărat pe masă soiurile autohtone și vor fi inclusiv sesiuni de instruire, mai multe materiale despre ce înseamnă soiurile autohtone, să comunicăm cât mai mult”, a spus directorul ONVV.

Iamandi consideră că turiștii care ajung la Ziua Vinului pot deveni ulterior consumatori fideli ai vinurilor moldovenești.

„Este un potențial enorm. Acești 10.000 turiști care vorbim în Republica Moldova, trebuie să fie potențial clienții noștri fideli, nu pe un an, dar pe 5-10 ani înainte.”

În PMAN vor fi organizate degustări de vinuri, lansări și prezentări de ediții limitate. Programul include și „Școala Vinului”, cu masterclassuri susținute de somelieri, gastronomie locală și muzică live. Va fi disponibil și „Carnetul degustătorului”, iar vizitatorii vor putea merge și la vinăriile din țară, care își vor deschide porțile și vor pregăti programe speciale.